6.09.2010

Dependenta: de la placere la durere

.

Cum actioneaza de fapt drogurile? Pe langa faptul ca dau dependenta, care sunt exact consecintele lor asupra organismului uman? Si e adevarat ca distrug iremediabil neuronii? Iata cum functioneaza si unde te poate duce cautarea placerii artificiale.

Toate drogurile din lume
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, sunt substante psihoactive toate cele care, atunci cand sunt consumate, sunt capabile sa modifice echilibrul psiho-fizic al unui individ. Aceste substante actioneaza in creier asupra mecanismelor care in mod normal regleaza comportamentul, gandirea si motivatia. "Sunt cinci substante naturale mari si late din care provin toate celelalte:
-alcoolul,
-cocaina,
-morfina/heroina,
-cannabisul
-si nicotina" a explicat intr-un articol aparut in revista italiana Focus, profesorul Gian Luigi Gessa, specialist in neuro-psiho-farmacologie si profesor la Universitatea Cagliari. Prin urmare, toate celelalte droguri, numite si droguri de sinteza (sau de autor), se limiteaza la imitarea efectelor si caracteristicilor acestora. Asa sunt de exemplu benzodiazepinele, utilizate in anumite medicamente antidepresive: imita actiunea alcoolului asupra creierului fara a produce si efectele pe care abuzul de alcool le exercita asupra ficatului.
Drogati si satisfacuti
"Toate substantele psihoactive actioneaza la nivel cerebral servindu-se de complicatul mecanism al placerii, care regleaza activitati precum aceea de a manca sau a face sex. Numai ca placerea, atunci cand devine un scop in sine, obsesiva, nu face bine, si de aceea natura a ales s-o regleze printr-un circuit de control", a precizat specialistul. Cand comportamentul care provoaca placere este repetat, nivelurile de satisfactie se diminueaza: dupa patru portii, chiar si mancarea noastra favorita devine indigesta; ceea ce nu se intampla insa si cu substantele psihotrope, pentru care dorinta (o stiu bine alcoolicii si fumatorii) nu se diminueaza niciodata. Si sfarseste prin a deveni obsesie si dependenta.
Un drog ca oricare altul
Creierul nostru produce "droguri" indispensabile functionarii lui: cand ii furnizam altele diferite de cele naturale, il scurt-circuitam. "Dependenta de substante psihoactive este o boala neurologica in toata puterea cuvantului, la fel ca Parkinson sau Alzheimer, care afecteaza sistemul motivational al creierului", considera Gessa. Drogurile reusesc sa se substituie anumitor substante chimice produse in mod natural de organismul uman, asa-numitele substante endogene, indispensabile pentru reglarea mecanismelor de supravietuire precum alimentatia sau reproducerea; intr-un creier sanatos, perceptia obiectului dorintei - fie ca acesta este o farfurie de mancare sau un potential partener de sex -, activeaza o secventa specifica, reglata tocmai de aceste substante endogene.
Mai vreau odata!
Drogurile exogene, adica cele introduse artificial in organism, fac acest proces sa se blocheze: placerea derivata din consumul lor este mult mai intensa fata de cea produsa de in mod normal de organism, astfel incat aceasta din urma este perceputa drept neglijabila. De exemplu, se spune ca senzatiile produse de heroina pot sa fie mult mai intense decat un orgasm, nu-i astfel de mirare ca reusesc sa se substituie dorintei sexuale. Nici ceilalti stimuli fiziologici precum foamea sau setea nu mai sunt receptionati, singura necesitate devenind drogul. Iar creierul invata rapid sa aprecieze - si sa prefere -, acest soi de "scurtaturi" pe traseul obtinerii placerii.Intre drogurile exogene si cele endogene exista o corespondenta precisa:
-marijuana se substituie anandamidei, un neurotransmitator implicat in mecanismele de reglare a apetitului, a memorie, reproducerii si proliferarii celulare (aflata la baza dezvoltarii tumorelor).
-cocaina se substituie dopaminei, neurotransmitator implicat in procesele de geneza si adminsitrare a miscarii si dispozitiei.
-heroina se susbtituie enodorfinelor, implicate in procese de administrare a durerii (ii ridica pragul), comportamentului, invatarii, emotiilor si somnului
-alcoolul se substituie acidului gamaaminobutiric, principalul acid inhibitor al sistemului nervos centra;, care detine un rol cheie in transmisia stimulilor la neuroni si este direct responsabil de reglarea tonusului muscular.
-ecstasy-ul "pompeaza" serotonina si blocheaza dopamina; efectul combinat duce de la o senzatie de forta fara margini la o prabusire cerebrala, cu stari de anxietate, depresie si incapacitatea de a mai procesa informatii senzoriale.
Marijuana
De la euforie la panica, de la o stare de bine la anxietate: abuzul de cannabis produce mai multe daune decat cred unii. Si cu siguranta mai multe decat tutunul. Principiul activ continut de cannabis poate induce o senzatie de relaxare si de amplificare a perceptiei.
-Efecte pe termen scurt: utilizarea ocazionala a unor doze mici produce dereglari de atentie si coordonare motorie, si modifica modul in care creierul elaboreaza informatiile.
-Efecte pe termen lung: abuzul duce la dereglari fizice (infectii respiratorii frecvente, accelerarea bataii cardiace) si psihice (dereglari de memorie, dificultati de invatare, anxietate, atacuri de panica).
-Marijuana este un amestec de frunze, seminte, radacini si flori de cannabis sativa: este drogul cel mai utilizat in Europa si Statele Unite. Din rasina acestei plante se extrage hasisul. Principiul activ al marijuanei si hasisului este THC: fumat, trece rapid din plamani in restul organismului, ajungand inclusiv la creier, prin fluxul sanguin.
-THC-ul se leaga de neuroni specifici numiti canabinoizi, care regleaza miscarea, coordonarea motorie, memoria si functiile cognitive complexe.
La fel ca majoritatea drogurilor, atunci cand intra "in circuit", produce o stare de euforie si de bine intrucat stimuleaza o descarcare de dopamina. Trecuta starea de euforie, se pot manifesta stari de anxietate, frica, neincredere fata de cei din jur si panica. De asemenea, THC-ul se leaga si de alti receptori care regleaza coordonarea motorie, echilibrul, postura si miscarea.
Nu-mi aduc aminte
Utilizarea regulata de hasis sau marijuana accelereaza distrugerea neuronilor din hipocamp, aria cerebrala responsabila cu memoria pe termen scurt, accelerand ceea ce survine in procesul normal de imbatranire (la fel ca persoanele in varsta, drogatii ajung sa-si aminteasca numai ceea ce s-a intamplat cu mult timp inainte, dar nu si ce-au mancat ieri).Mai rau ca tutunul
Efectele unui asa-numit "joint" dureaza intre 2 si 3 ore: imediat dupa inhalarea fumului, inima isi accelereaza bataile de cele 70/80 normale la 100/130 si chiar mai mult, ochii se inrosesc din cauza dilatarii vaselor sanguine, iar caile respiratorii se relaxeaza. Pe langa efectele neurologice, fumatul marijuanei provoaca organismului mult mai multe daune decat consumul de tutun: clasicelor simptome corelate inhalarii fumului in general (iritarea gatului, tusea, sensibilitatea la boli respiratorii si infectii pulmonare), li se asociaza si o crestere a riscului de cancer la plamani, intrucat fumul de marijuana contine cu intre 50 si 70% mai multe hidrocarburi cancerigene decat cel de tutun. Cocaina
Cocaina este unul dintre cele mai vechi droguri cunoscute de om. Este extrasa din planta de coca (Erythroxylon) incepand de la mijlocul secolului XIX, dar consumul ei este mult mai stravechi: se stie ca amerindienii din Perù si Bolivia mestecau frunze de coca pentru a uita de foame si de oboseala deja in urma cu 1.000 de ani.
-Cocaina ajunge in strada in diferite mix-uri cu alte substante mai mult sau mai putin toxice. Probleme cardiace, halucinatii, accident vascular cerebral, sunt doar cateva dintre problemele pe care le risca un cocainoman.
-Efecte pe termen scurt: neliniste, iritabilitate, anxietate, constrictia vaselor sanguine, cresterea temperaturii corporale, a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.
-Efecte pe termen lung: paranoia, agresivitate; ulceratii ale mucoaselor nazale; depresie cronica.
Cocaina este consumata sub doua forme chimice: de clorhidrat, clasica pulbere alba de inhalat sau injectat in vena dupa ce a fost dizolvata in apa, si asa-numita "freebase", mai cunoscuta sub numele de "crack", care este fumata. Cocaina actioneaza in mod direct asupra nucleului accumbens, una dintre zonele creierului asociate mecanismelor placerii. Sex, mancare, bautura, si de altfel orice poate crea o senzatie de bine amplifica activitatea in aceasta zona si declanseaza o super productie de dopamina. Drogul face sa se produca o acumulare de dopamina in sinapse, care se traduce printr-o stimulare continua a neuronilor targetati si succesiva euforie manifestata de consumatorii acestei substante.
Adio foame!
Abuzul, si in unele cazuri, chiar si o singura utilizare, produce dependenta si toleranta; pentru a obtine acelasi nivel al placerii resimtite anterior trebuie marita doza. Imediat dupa administrarea dozei, consumatorul se simte plin de energie, atent, vigilent. Senzatiile vizuale, auditive si tactile sunt amplificate, foamea, somnul si oboseala dispar. In functie de modalitatile administrarii, efectele dureaza pana la 30 minute: daca este fumata produce efecte mai intense, dar de o durata mai scurta fata de cele generate de inhalare. Cand consumul de cocaina este combinat cu cel de alcool, substanta se transforma, devenind si mai neurotoxica.Aud voci…
Foarte rapid, "trasul pe nas" provoaca vasoconstrictie, cresterea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac, febra. Acestor simptome li se pot asocia stari de vertij, spasme musculare si halucinatii auditive. Toate acestea, pe termen lung, le provoaca cocainomanilor serioase probleme cardiace, care pot culmina cu un infarct sau un accident vascular cerebral. Si chiar si-atunci cand drogatul supravietuieste, tot va ramane cu daune ireversibile ale mucoaselor nazale, hemoragii continue si pierderea completa a mirosului. Ingerarea drogului sfarseste prin a deteriora serios si aparatul gastro-intestinal, provocand dureri abdominale, greata si in cazurile cele mai grave, cangrena (descompunerea tesuturilor) intestinului. Pentru a reduce preturile si a mentine profiturile ridicate, solutia cea mai eficienta pentru cartelurile drogurilor este aceea de a "boteza" cocaina. Aceasta operatiune permite maximixarea profiturilor oferind sub aceeasi "marca" o tipologie de produse pentru toate buzunarele. Evident ca dozele vandute la preturi "populare" contin un procent de cocaina foarte scazut (uneori chiar mai mic de 10 %).
Cum sa te faci pulbere
Contrafacerea, botezul substantei are loc chiar la sursa. Potrivit DEA, agentia americana de combatere a traficului de stupefiante, producatorii columbieni amesteca cocaina pura cu procente variabile dintr-un medicament utilizat in tratamentul cancerului de colon sau ca antiparazitar veterinar: levamizolul. Unele capturi de droguri au evidentiat un raport de 1/5: din 100 grame de produs engros, asadar doar 80 de grame sunt cocaina.
Ingerarea de cocaina botezata cu levamizol poate produce agranulocitoza, o boala a sangelui, reducand dramatic globulele albe pana la inhibarea capacitatii organismului de a lupta cu infectiile. Apoi, cocaina vanduta de traficanti la colt de strada este adeseori ulterior diluata cu substante precum amidonul de porumb, zahar, si mai rar cu bicarbonat, talc sau cafeina. In cocaina de strada mai pot fi prezente procaina, lidocaina sau alte anestezice locale, care simuleaza anumite caracteristici ale cocainei precum efectul de anestezie asupra limbii. De asemenea, cocaina poate fi amestecata si cu alte droguri, heroina sau amfetaminele.
Heroina
Unicul gand al heroinomanului este pentru doza, de cand se trezeste si pana cand o obtine, abandonandu-se apoi unei stari de abrutizare catatonica. Intre primul si al doilea moment, heroinomanul nu se va opri de la nimic pentru a obtine obiectul dorintei.-Heroina este un derivat al morfinei, principal component al opiului.
-Efecte pe termen scurt: dificultati respiratorii, confuzie, greata si stare de voma, tolerabilitate a durerii, avort spontan.
-Efecte pe termen lung: dependenta, sensibilitate la infectii (SIDA, hepatite), infectii bacteriene, abcese, probleme cardiace.
Nici heroina din comertul stradal nu este pura, ci "botezata" cu cele mai variate substante: zahar, lapte praf, amidon, si chiar stricnina si alte otravuri. Acesta este de altfel si primul risc corelat utilizarii ei: cumparatorii nu au de unde sa stie gradul de puritate si deci efectiva "putere" a drogului, ba nici continutul real al substantelor cu care este indoita. Heroina poate fi injectata, inhalata, aspirata sau fumata, iar dependenta si toleranta survine atat de rapid incat heroinomanul trebuie sa-si procure o noua doza si de 4 ori pe zi.Efectele cele mai intense si rapide survin prin injectarea in vena: ajung 7-8 secunde pentru ca substanta sa ajunga la creier, unde se transforma in morfina si se leaga de receptorii pentru opiozi concentrati in zonele nucleului accumbens si cortex (circuitul recompensei). Opiaceele, si in mod deosebit heroina, altereaza rapid functionarea sistemului limbic, care controleaza emotiile, intensificand senzatiile de placere: imediat dupa administrarea dozei, vine si asa-numitul "rush", valul de senzatii placute, insotit apoi de cele de ingreunare a extremitatilor, uscaciunea gurii, greata, voma si mancarimi. Rush-ul este urmat de ore de toropeala, somnolenta: functiile mentale se incetinesc si bataia cardiaca si respiratia se accelereaza, putand uneori sa provoace chiar decesul.Heroina a fost sintetizata ca si calmant pentru tuse in 897 de chimistul german Felix Hoffmann de la Bayer, la doar 11 zile dupa ce inventase aspirina. Timp de o perioada scurta, proprietatile sedative asupra centrului respiratiei (aceleasi care provoaca si moartea in urma unei overdose) au fost in mod eronat considerate o consecinta pozitiva a compusului, si astfel s-au raspandit pe piata diferite preparate farmaceutice pa baza de heroina. Heroinomania a devenit rapid o urgenta sanitara: pe la 1905, orasul New York consuma circa 2 tone de heroina pe an. Autoritatile din Europa si Statele Unite au interzis producerea, importul si consumul de heroina in 1925.
Abstinenta ad-hoc
Caracteristica heroinei este faptul ca da dependenta chiar si dupa doua sau trei utilizari: organismul, obisnuindu-se cu drogul, are nevoie de tot mai mult. Daca adminstrarea este intrerupta brusc, in doar cateva ore se manifesta simptomele sevrajului: neliniste, dureri in oase si muschi, insomnie, diaree. Acestea isi au varful dupa 24-28 de ore si incep sa se diminueze in intensitate dupa o saptamana. Unii toxico-depenedenti isi provoaca deliberat crize de abstinenta pentru ca dupa aceea sa poata simti din nou euforia de la inceput. Consumul cronic de heroina pe cale endovenoasa provoaca distrugerea venelor, infectii bacteriene in vasele sanguine si valvele inimii, abcese, boli hepatice si renale. Alte daune serioase pot fi induse si de substantele cu care heroina este indoita: nedizolvandu-se usor in organism, ele pot obstructiona vasele sanguine care transporta sangele la ficat, rinichi si creier. Apoi, exista si riscurile corelate utilizarii de siringi si ace: HIV, hepatita B si C.
Alcoolul
Agresiv, violent, prada unor bruste schimbari ale starii de spirit si crize de furie, alcoolicul este si el un adevarat dependent de drog.
Bauturile alcoolice: unii nu vor sa le considere droguri, dar abuzul are efecte similare, pornind de la dependenta. Dependenta este dificila si greu de depasit, iar alcoolismul este sursa de serioase afectiuni fizice.Alcoolul in mod obisnuit prezent in bauturile alcoolice este etanolul. Este o molecula usor solubila in apa si cu dimensiuni reduse, ca atare penetreaza rapid in fluxul sanguin si din el in tot organismul. Pana in urma cu cativa ani se credea ca poate distruge neuronii. Un studiu din 2004, realizat de Roberta J. Pentney, o cercetatoare de la Universitatea New York, a demostrat ca etanolul, desi nu elimina fizic celulele cerebrale ale unui adult, le poate compromite iremediabil functionalitatea mai ales in zonele legate de invatare si coordonarea motorie. Alcoolul priin urmare, imbatraneste creierul in toata puterea cuvantului.
20% din alcoolul ingerat este absorbit imediat, fara a fi nevoie de digestie, de stomac si de primul tract al intestinului, si de aici trece direct in sange: iata de ce pe stomacul gol efgectele alcoolului se manifesta mai rapid si intr-un mod mai intens. Dupa circa 10 minute, moleculele de etanol ajung in ficat, inima, rinichi si creier, unde declanseaza efectele cele mai vizibile. In creier, alcoolul actioneaza asupra neuronilor: dezagregand mambrana plasmatica, reduce functia celulara.
Barbatilor le face rau, femeilor si mai si
Capacitatea de a absorbi alcoolul variaza in functie de greutatea corporala si de sex: femeile dispun de un numar mai mic de enzime capabile sa metabolizeze bauturile alcoolice, care intra prin urmare in circuit in cantitati mai mari. Ciclul hormonal influenteaza si el capacitatea organismului de a metaboliza alcoolul, iar lucrurile sunt si mai grave pe parcursul unei sarcini: moleculele de alcool sunt de dimensiuni atat de reduse incat reusesc sa treaca cu usurinta filtrul placentar si sa ajunga la fat, putand provoca daune cerebrale copilului.
Sedativ pentru …viata
In doze mici, etanolul actioneaza precum un sedativ: stimuleaza un inhibitor al sistemului nervos central si induce o stare de buna dispozitie. Daca bautorul nu se opreste la timp, impulsurile nervoase se diminueaza prea tare, se pierde luciditatea, iar miscarile devin dezordonate. In doze mari, poate de-a dreptul bloca receptorii unui alt neurotransmitator a carui sarcina este aceea de a favoriza comunicarea intre celule, iar cand aceasta comunicare este intrerupta se declanseaza efectele tipice ale betiei: excesul de alcool in circulatie provoaca o reducere a functionalitatii in toate organele de simt, campul vizual se reduce, se diminueaza capacitatea de a evalua sunetele si judecata si este compromis echilibrul psihomotoriu.Abuzul si obisnuimta pot duce la asa-numita dementa alcoolica, caracterizata de fluctuatii ale dispozitiei, pierderea memoriei si a capacitatilor cognitive normale; este "vina" intestinului, care sub efectele alcoolului nu mai poate asimila vitamina B1, esentiala pentru functionarea sistemului nervos. Apoi sunt si daunele produse ficatului, al doilea organ cel mai afectat de abuzul de alcool: pe parcursul digestiei, aceasta substanta se scindeaza in acid acetic si acetilaldehida, care este toxica si distruge aparatul hepatic. In cazurile cele mai grave se ajunge la ciroza: celulele ficatului, distruse, se atrofiaza si organismul nu mai este capabil sa le regenereze.
Ecstasy
Dereglarile de comportament si dezinteresul pentru sex sunt primele efecte ale acestei substante, care pare special conceputa pentru a devora toata energia celui care-o foloseste. Pana la a-l omori de oboseala daca nu se opreste la timp.Ecstasy-ul a cunoscut o perioada de glorie in anii '70-'80 cand, utilizat in psihiatrie, era considerat "penicilina sufletului", intrucat parea ca-i ajuta pe pacienti sa-si inteleaga mai bine problemele. Studiul efectelor acestui drog a infirmat insa rapid aceste virtuti, si in 1985 a fost interzis. Astazi pastilele de ecstasy sunt consumate in principal in discoteci si in cadrul asa-numitelor "rave party", adeseori combinate cu bauturi alcoolice, usurinta adminstrarii (fara siringi si fara inhalare) reducand dramatic varsta potentialilor consumatori (este considerata in prezent a fi in jurul a 11-12 ani).Nu este inca clar daca aceasta substanta da dependenta, dar un studiu a evidentiat la 43% din tinerii consumatori toate simptomele "craving"-ului: pierderea poftei de mancare, oboseala, depresia si dificultatea de concentrare, urmate de dorinta compulsiva cu pierderea controlului si trecerea la actiune.Ecstasy altereaza activitatea anumitor neurotransmitatori: in mod deosebit potenteaza descarcarea de serotonina si reduce productia de dopamina. Nivelul de serotonina este determinant in reglarea dispozitiei si a comportamentului: iata de ce consumul de ecstasy provoaca comportamente agresive, care pot dura timp de mai multe zile. Primele efecte sunt insa fara doar si poate placute: stimulare mentala, caldura, stare de bine, deschidere fata de ceilalti si o diminuare a anxietatii. Este consecinta directa a manipularii circuitului dopaminei si mecanismelor placerii. Proprietatile sale stimulante de exemplu, ii permit consumatorului sa danseze neintrerupt ore in sir fara sa simta nici urma de oboseala, doar ca in cele din urma se va prabusi pe neasteptate. Dupa care vine partea mai putin placuta: vertijul, anxietatea, indiferenta si depresia, care se pot manifesta si la distanta de cateva zile dupa consum. Asadar, chiar daca nu-ti "prajeste" neuronii in adevaratul sens al cuvantului, pe termen lung, acest drog iti compromite facultatile mentale.
Aparent indestructibil
Proprietatile stimulante ale ecstasy-ului il fac pe consumator sa desfasoare o activitate fizica intensa pentru perioade lungi de timp; oboseala nu este perceputa, si acest lucru face sa creasca temperatura corporala, provoaca deschidratare si daune muschilor si rinichilor, si in cazurile cele mai grave, infarct. Ecstasy intra in fluxul sanguin foarte rapid, dar odata ajuns in corp, interfereaza cu capacitatea organismului de a-i metaboliza componentele toxice. De aceea dozele succesive pot provoca o crestere mare a tensiunii sanguine, distrugand in ultima instanta intreg aparatul cardiovascular.