O idee buna nu se transforma automat in bani. O dovedesc cu varf si indesat cativa oameni care nu au vazut potentialul creatiilor proprii si asa s-au trezit intr-o buna zi ca altcineva castiga miliarde din ele.
Sa spunem ca ai fi inventat aparatul de karaoke, dar ai fost prea ocupat sa canti prin baruri ca sa te gandesti la castigul ce ti-ar fi revenit de pe urma inventiei tale - o "cutie muzicala" ce a generat pana acum nu mai putin de 110 milioane de dolari si asta doar din licente.
Sau ca ai gasit o modalitate de a injecta o toxina in muschii faciali, reducand astfel considerabil ridurile. Insa avocatul ti-a spus ca inventia ta nu poate fi brevetata. Si asa ai privit neputincios cum altcineva face miliarde de dolari din tratamentele de intinerire pe baza de Botox.
Tot astfel, cei care au inventat chipsurile, guma de mestecat care face baloane, comunicatiile prin satelit, sondele de petrol, ATM-urile de la banca si chiar web-ul nu s-au gandit sa obtina o patenta care i-ar fi ajutat sa faca bani din creatiile lor.
Iata-i pe inventatorii ale caror idei ne fac viata mai usoara prin diferite produse si servicii.
ATM-ul sau consacratul bancomat
Pentru generatiile care au crescut stiind ca pot merge la bancomat ori de cate ori au nevoie de numerar este ceva aproape de neimaginat sa stea la coada la banca pentru a retrage bani, dupa un orar fix si asa mai departe.
Au devenit atat de crocanti, incat trebuia sa fie mancati cu mana.
Clientul cu pricina a fost foarte multumit de rezultat, iar chipsurile au intrat in meniul obisnuit al restaurantului. Nu dupa mult timp, chipsurile au fost vandute si la pachet, iar Crum a castigat suficient de multi bani incat sa-si poata deschide propriul restaurant. Totusi, acesta nu s-a putut bucura intru totul de realizarea sa, din cauza originilor sale afro-americane. Creatia a ramas pe mainile lui Herman Lay, a carui companie, Frito-Lay, face parte acum din PepsiCo, ce controleaza 59% din piata americana de snacksuri.
Guma de mestecat care face baloane
Guma de mestecat a fost vanduta pentru prima data in Statele Unite in 1869 si purta numele inventatorului sau, Thomas Adams, care a denumit-o Adams New York No. 1.
Insa pentru guma care face baloane, americanii au avut de asteptat 60 de ani, pana cand un tanar de 23 de ani din New Jersey s-a gandit la o formula pentru a face guma mai putin lipicioasa si mai elastica.
Walter Diemer lucra pentru Fleer, un producator de dulciuri, dar pe post de… contabil. Stia ca firma vrea sa faca o guma de mestecat mai buna si intamplarea a facut ca biroul sau sa fie situat chiar langa laborator. Asa ca Diemer s-a pus pe testat si, intr-un final, a gasit ingredientul lipsa: latexul. A facut un amestec de test, in care a adaugat menta, vanilie si scortisoara.
Produsul a facut furori, iar Diemer a fost promovat in pozitia de vicepresedinte al companiei. El i-a invatat pe agentii de vanzari cum sa faca baloane pentru prezentari, iar cererile au inceput sa curga. Cu toate acestea, Diemer a primit doar o mica parte din ceea ce avea sa devina o afacere de miliarde de dolari.
Sondele petroliere
In 1858, un grup de investitori ai companiei Seneca Oil l-au trimis pe Edwin Drake in Titusville, Pennsylvania, sperand ca acesta va reusi sa scoata din pamant petrolul care din cand in cand isi semnaliza prezenta iesind la suprafata. Drake a cheltuit 2.000 de dolari, insa toate tentativele lui au esuat, iar investitorii s-au retras. Mai putin unul, care a avut incredere in Drake si i-a finantat ideile.
Peste mai mult de un deceniu, rusii lansau Sputnik 1, primul satelit artificial al Pamantului. Iar in 1965, Hughes Aircraft, care avea sa devina mai tarziu Boeing, a lansat pe orbita primul satelit pentru comunicatii comerciale.
Clarke a murit in 2008, cand veniturile globale din industria cu sateliti ajunsesera la 144 de miliarde de dolari.
World Wide Web
Tim Berners-Lee, un inginer britanic de software si expert in computere, isi minimizeaza rolul pe care l-a avut in istoria Internetului atunci cand a creat WWW-ul, spunand ca nu a facut altceva decat sa puna cap la cap concepte care existau deja.
Traian Vuia - in 1906 a realizat primul zbor autopropulsat (fara catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decat aerul.
Petrache Poenaru - inventatorul tocului rezervor (brevetat de guvernul francez in mai 1827 cu numele: "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre").
Nicolae Paulescu - a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai tarziu insulina.
Ana Aslan - a aratat importanta procainei in ameliorarea tulburarilor legate de varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalitati internationale au urmat tratament cu Gerovital: Claudia Cardinale, Yasser Arafat, Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (in colaborare cu farmacista Elena Polovrageanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat si produs industrial in 1980.
Afacerea cu tinerete a murit insa odata cu profesorul Aslan. Azi, institutul e fie tinta imobiliara, fie motiv de scandal intre cei care vor sa-l ia pe bani putini. Gerovitalul este produs in momentul de fata de o mare companie de medicamente straina, care detine toate drepturile asupra brand-ului. Ironic, statul cumpara de la fabrica aceste medicamtene pentru a continua terapia Anei Aslan in institut. Si cremele sunt produse tot de o companie privata de cosmetice, care exporta 95% din productia de Gerovital. Pe de alta parte, unii dintre cei care au lucrat la institut au plecat din tara si au luat cu ei si brand-ul, inregistrandu-l in alte tari. Asa se face ca in Germania, de exemplu, institutul nu-si mai poate crea filiale, pentru ca un neamt emigrat din Romania in 1990 le-a luat-o inainte. Statul roman nu face nimic pentru le retrage acest drept.
Am intalnit si inventatori... premiati
La nici 25 de ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor. Nu l-a luat nimeni in serios.
"In 1956 l-am propus Academiei si bineinteles ca am produs ilaritate. «Tovarasi, avem nevoie de tractoare, nu de oameni sa zboare» si, ma rog, chestii de-astea. In ’58 l-am brevetat. Dar, in ’56, pentru ca aveam intentia sa realizez un astfel de aparat si niste masinute, am facut prostia sa merg, nestiind puterea comunistilor, la Ambasada Americana sa cer sprijin. Am fost arestat. Nu m-au tinut mult, doua saptamani, dar dormeam pe ciment si mancam un sfert de paine pe zi. Inainte de asta eram ofiter de aviatie. Dupa – am fost dat afara din Armata si am fost trecut la index. Spalam masini, maturam, ca sa pot exista. Pana in 1962, cand a venit Expozitia Americana la Bucuresti si si-au expus americanii aparatul lor de zbor. Diferenta intre al meu si al lor era de culoare: al lor era gri si al nostru negru. Altminteri erau identice", povesteste el.
Justin Capra mai este si realizatorul unui mini autoturism, Soleta, care consuma 0,5 l/100 km si al unei motorete care functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, cu o autonomie de 80 km).
Inventatorul a primit pe 20 mai 2008 un premiu in valoare de 300.000 de lei (3 miliarde de lei vechi).
Sursa readmore »»








10. Galileo Galilei (1564 – 1642)
9. Sir Humphrey Davy (1778 – 1829)
8. William Bullock (1813 – 1867)
7. J. G. Parry-Thomas (1884 – 1927)
6. Jean-Francois De Rozier (1754 – 1785)
5. Alexander Bogdanov (1873 – 1928)
4. Elizabeth Ascheim (1859 – 1905)
2. Otto Lilienthal (1848 – 1896)
1. Marie Curie (1867 – 1934)
10. Conceptul de computer desktop 

Acesta radiografie, celebra astazi, este prima radiografiere a unei parti din trupul uman realizata cu ajutorul razelor X. Contributia inventiei profesorului german la dezvoltarea ulterioara a stiintei si medicinei a fost atat de mare incat, razele X sunt deseori denumite raza Rontgen.
Doi ani mai tarziu, marele inventator francez a avut un sfarsit misterios, disparand fara urma din trenul care circula intre Dijon si Paris. In 1892, Alphonse, fiul cel mare al lui Louis Le Price, a murit impuscat in New York dupa ce ulterior, intentase, prin compania American Mutoscope, un proces impotriva lui Edison. Filmul lui Edison, intitulat Monkeyshines a aparut anul 1889, sau, dupa alti autori, in anul 1890.
In anul 1611, alt mare om de stiinta, Johannes Kepler a descris pentru prima data modalitatea prin care functiona un telescop alcatuit din lentile convexe. Mai tarziu, in zorii anului 1655, astronomul Christiaan Huygens a construit dupa metodele kepleriene telescoape puternice, de dimensiuni uriase, precursoare ale telescoapelor de astazi.
In urma cu 17 ani de la acea data, mai precis in anul 1860, francezul Edouard-Leon Scott de Martinville inventase deja un aparat cu proprietati asemanatoare pe care il denumise fonautograf. Aparatul inventatorului francez putea transforma sunetul intr-un mediu vizibil, dar nu il putea reda. Originala transcriptie, denumita fonautograma, a fost redata cu succes inainte-inapoi, de-abia in anul 2008, cu ajutorul tehnologiei computerizate. Melodia inregistrata in urma cu 151 de ani de numea "Au clair de la lune".
Noua forma de iluminare nu era indeajuns de puternica sau rezistenta pentru a fi folosita in aplicatii practice, dar a fost primul obiect care emitea lumina prin intermediul curentului electric. De abia in anul 1879, Thomas Edison a creat becul comercial.
Tesla, adevaratul parinte al telegrafiei fara fir, cum era denumit radioul in acea perioada, a fost primul om din lume care a patentat emisiile undelor radio. Chiar Tesla scria ca "Oamenii cred ca munca mea la telegraful fara fir a pornit in anul 1893, dar cercetarile mele la acest proiect incepusera deja cu doi ani mai devreme. Inca din 1891 investigam si probam tot felul de aparate, multe dintre ele fiind asemanatoare cu cele din prezent.
Performanta epocala a romanului nu a fost insa recunoscuta din pricina unei neintelegeri cu Academia Franceza de Stiinte. Membrii acesteia au fost solicitati de Traian Vuia sa vina pentru a fi martorii zborului din data de 16 februarie, insa au refuzat printr-o scrisoare care nu mai are nevoie de niciun comentariu: "Domnule Vuia, nici nu se pune problema ca un obiect mecanizat mai greu decat aerul, sa reauseasca sa se ridice de la sol si sa zboare vreodata. Nu este nimic altceva decat o iluzie, o himera".
Pe vremea cand activa in cadrul UCLA, Cerf l-a intalnit pe Robert E. Kahn, alt geniu al informaticii, care lucra in acelasi timp la definitivarea ARPANet. Eforturile conjugate ale celor trei cercetatori au dus la inventarea retelei ARPA. Din 2005, Cerf lucreaza pentru gigantul GOOGLE, avand functia de vice-presedinte si Chief Internet Evangelist, postura din care profeteste viitorul internetului ca fiind dominat de inteligenta artificiala si lumi virtuale.
