5.08.2010

Cele mai sinistre locuri de pe Pamant

.
2 comentarii

Fara indoiala, oamenii sunt niste creaturi fascinante, plamadite din ratiune, suflet si materie, capabile de savarsirea unora dintre cele mai remarcabile frumuseti. Nenumarate exemple prezente in intreaga lume certifica incontestabil potentialul creator de bine al umanitatii. Aceasta dimensiune admirabila nu pare insa a exclude deprinderile aflate la antipodul sau, aceleasi creaturi “divine” virand cu lejeritate si spre grotesc, pe care il modeleaza cu o maiestrie similara. Iata cateva exemple ale unora dintre cele mai sinistre locuri de pe Pamant, atent conturate de sumbrul geniu omenesc.Muzeul de Istorie Medicala Mütter
A fost fondat in anul 1858, in orasul Philadelphia din statul american Pennsylvania, de catre medicul Thomas Dent Mütter, pentru a-i initia pe studentii scolilor de medicina in tainele anatomiei umane si ale anomaliilor pe care aceasta le poate manifesta. Muzeul este unul al patologiei, al vechilor instrumente medicale si al exponatelor biologice. Institutia este cunoscuta mai ales pentru vasta sa colectie de cranii, dar prezinta si numeroase elemente biologice unice. Intre acestea, cadavrul unei femei transformata in lesie in pamantul in care a fost ingropata, gemenii siamezi ce impart acelasi ficat sau acelasi craniu, scheletul unui copil cu doua capete si multe alte exponate hidoase.Laguna Truk
O mare parte din fosta flota aviatica japoneza zace in prezent in adancurile Lagunei Truk, din Micronezia, aflata in oceanul Pacific, la sud-est de Arhipelagul Hawaii. Fundul acestei lagune, pe care Jacques Yves Cousteau a explorat-o in 1971, este acoperit aproape in intregime de epave ale vaselor de razboi scufundate in anul 1944, la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial. Laguna a devenit o mare atractie pentru scafandri, desi multi se tem de posibila influenta nefasta a spiritelor echipajelor care nu si-au parasit niciodata posturile de lupta. Recifuri de corali au crescut in jurul distrugatoarelor si al aeronavelor, insa multi scufundatori nu se mai intorc la suprafata din aventurarile lor subacvatice intreprinse pentru explorarea acestora.Piata de vrajitorie din Sonora, Mexic
Vrajitoarele din Sonora sed ca niste stranii statui de piatra si asteapta rabdator in micile lor dughene din piateta mexicana, vesnic inconjurate de un aer sumbru. Atunci cand nu mediteaza taciturn, isi promoveaza cu pricepere marfa si harul, fagaduindu-le clientilor entuziasti si creduli ca ii pot scapa de saracie sau de infidelitatea partenerilor de viata pentru numai 10 dolari. Piata este zilnic deschisa pentru pelerinii din Mexic, dar si pentru turistii straini, care vin in Sonora special pentru a afla mici amanunte referiatoare la viitorul lor. Oricine poate cumpara de aici statuete blestemate, potiuni misteroase, sange de reptila sau pasari-colibri mumificate pentru a-si stimula norocul.

Insula Pastelui, Chile
Insula Pastelui reprezinta unul dintre cele mai misterioase locuri de pe Pamant. Desi se afla in Oceanul Pacific, la 4.200 de kilometri departare de statul sud-american Chile, este considerata teritoriu al acestuia. Insula este cel mai bine cunoscuta pentru Moai, statuile sale uriase sculptate in piatra, cu un aspect misterios si cu priviri indreptate simbolic spre cer, spre ocean sau spre anumite obiective de pe insula. Nimeni nu stie cu exactitate cine le sunt autorii, care a fost soarta lor si pentru ce au sculptat masivele statui. Niciun locuitor al insulei nu poseda cunoasterea artei prelucrarii lor si nimeni nu poate explica felul in care a fost posibila crearea acestor colosi din piatra inalti de pana la 20 metri si grei de pana la 90 tone. Mai mult de atat, ulterior sculptarii statuilor in apropierea carierei de unde erau extrasi monolitii, uriasele corpuri erau transportate pe distante de pana la 20 de kilometri de la sursa, lucru de nerealizat astazi.
Mlastina Manchac, Louisiana
Mlastina Manchac, situata in statul american Louisiana, in apropierea orasului New Orleanes, mai este cunoscuta si sub denumirea de “mlastina fantomelor”. In imprejurimi circula convingerea conform careia aceasta mlastina sinistra a fost blestemata de o adepta de rang inalt a cultului voodoo, la inceputul anilor ’20 ai secolului trecut, atunci cand localnicii au intemnitat-o, sub acuzatia de vrajitorie. Trei mici sate aflate in apropierea mlastinii au fost rase de pe fata pamantului in urma unui uragan ce a maturat totul in cale la scurt timp dupa presupusul descantec al femeii. In prezent, locul este izolat, are un aspect sinistru si prezinta o incarcatura stranie pentru toti cei care il viziteaza.
Catacombele Parisului
Catacombele Parisului sau Catacombes de Paris resprezinta un faimos osuar subteran, amplasat sub capitala Frantei. Peretii lungilor coridoare subpamantene sunt intesati de cranii si oase. Aerul este extrem de uscat si transporta o usoara “aroma” de descompunere. Abia atunci cand patrunzi in catacombele de sub Paris, incepi sa intelegi de ce autori de renume mondial, precum Victor Hugo si Anne Rice, au tratat in celebrele lor romane subiectul acestor temnite. Galeriile de oase structurate pe trei nivele se intind pe o distanta de aproximativ 187 de kilometri pe dedesubtul intregului oras, dar numai o mica parte este disponibila spre vizitare publicului larg. Se spune chiar ca legendara politie subtera patruleaza aceste catacombe, desi legiunile de zombie si vampiri par a fi mai potrivite decorului.
Casa Winchester din San Jose, California
Misterioasa casa Winchester este atat o constructie colosala, cat si caminul mai multor mituri si controverse. Se pare ca o ghicitoare i-a spus candva lui Sarah Winchester, mostenitoarea unei companii producatoare de arme, ca va fi bantuita de fantome pentru tot restul vietii sale, asa incat va trebui sa plece din localitatea natala Connecticut si sa calatoreasca spre vest, unde va avea sa construiasca o casa foarte mare, a carei ridicare sa dureze pe toata durata vietii femeii. Construirea casei a inceput in San Jose in anul 1884 si nu a incetat timp de 38 de ani, atat cat Sarah a mai trait. In prezent, cladirea este locuita de fantome ale nebuniei ei: scari care duc spre tavane, usi in mijlocul peretilor, candelabra uriase si carlige infipte in grinzi. Din pricina decorului sumbru, chiar si cei sceptici cu privire la fenomenul poltergeist, sustin ca au auzit sau au vazut lucruri ciudate in timpul vizitelor facute in casa Winchester.
Domeniul lui Mary King, Edinburgh
Este vorba despre cateva strazi cu trecut sumbru, ascunse in Vechiul Oras medieval al Edinburghului, din Scotia. Acest loc, unde victime ale ciumei au fost lasate sa moara in secolul al XVII-lea, este cunoscut pentru pronuntatul fenomen poltergeist care se manifesta in limitela teritoriului sau. Turistii care viziteaza bizara locatie sustin ca o entitate invizibila ii atinge in mod sesizabil. Localnicii cunosc bine fenomenul si sustin ca vinovata de acesta se face fantoma unei fete pe nume Annie, ai carei parinti au plecat din oras in anul 1645, lasand-o prada ciumei. O mare cladire a fost construita pe “Domeniul lui Mary King” cu o suta de ani mai tarziu, iar de atunci locul este bantuit de stafia acestei fete. Spatiul s-a deschis pentru turisti in 2003.Abatia din Thelema, Sicilia
Este vorba despre un mic stabiliment fondat in anul 1920, in Sicilia, de catre infamul ocultist Aleister Crowley si folosit de acesta pe post de templu pentru organizarea unor ritualuri pagane. Numele a fost inspirat din satira Gargantua si Pantagruel, a lui Francois Rabelais, unde un loc cu acelasi nume era descris ca fiind un centru de promovare a existentei independente de religie si reguli, ghidandu-se in schimb dupa legea liberului arbitru si a placerii individului. Crowley a vrut sa faca din Abbey o scoala de magie, de practici ritualice de adoratie a soarelui, dar si de munca fizica. In jurul creatiei sale au inceput insa sa planeze suspiciuni si acuzatii ce vizau orgiile sexuale, sacrificiile sataniste de animale si de copii, consumul de droguri si mutilarea. Cladirea exista si astazi, dar se afla intr-o stare precara, fiind total dezafectata si concentrand in jurul sau o energie grea si cu rezonante malefice.
Prypiat, Ucraina
Prypiat este un oras parasit din Ucraina nordica, in regiunea Kiev, in apropiere de frontiera cu Belarus. Orasul a fost abandonat in anul 1986 din cauza calamitatii nucleare de la Centrala Atomoelectrica Cernobil, care se afla la 14,5 km spre nord-vest de localitate. La data de 26 aprilie 1986, ora 01:23 noaptea cel de-al patrulea reactor al Centralei a explodat si toti locuitori permanenti ai orasului si imprejurimilor acestuia au fost evacuati pentru ca nivelul de radiatie in aria respectiva devenise extrem de periculos. Chiar daca orasul este in principal nelocuit, cativa oameni traiesc inca acolo. O mica parte a orasului a fost restaurata, iar acum acolo traieste o populatie de aproximativ 2.000 locuitori, inclusiv vizitatori si turisti. Casele ocupate nu sunt diferite fata de cele nelocuite, insa pe ele se afla scrieri care declara ca „proprietarul acestei case traieste aici”.

readmore »»

5.07.2010

Cea mai scunda adolescenta din lume

.
0 comentarii

Cu o inaltime de 58 cm, Jyoti Amge din India este considerata cea mai scunda adolescenta din lume.Cu o inaltime de 58 cm, Jyoti Amge din India este considerata cea mai scunda adolescenta din lume.
Jyoti Amge din orasul Nagpur, India, este o eleva de 15 ani si celebra datorita inaltimii. Pe langa celelalte colege de clasa, ea pare o papusa.
Amge se declara mandra de inaltimea ei, pentru ca primeste atentia tuturor. "Nu imi este teama ca sunt cea mai scunda si nu regret nimic", adauga ea. Jyoti stie cum o privesc cei din jur, insa cu rabdare le explica ca nu este diferita fata de ei, cu altceva in afara inaltimii.
Boala de care sufera tanara se numeste achondroplasia si este cea mai comuna forma de dwarfism (piticism). Fata de majoritatea celorlate persoane care sufera de aceeasi boala si care nu cresc mai mult de 1,20 cm in inaltime, adolescenta nu are nici jumatate din inaltimea lor.Mama lui Jyoti spune ca nimeni nu stie de ce copila sa nu va mai creste in inaltime. "A fost un copil normal la nastere. Abia la varsta de 5 ani am aflat de boala. Am consultat apoi un specialist care a spus ca nu va mai creste mai mult de atat", a adaugat mama celei mai scunde adolescente din lume.
Ca toti ceilalti, adolescenta are si ambitiile ei, ea dorind sa aiba o cariera muzicala si de actrita.
Jyoti Amge a fost deja adaugata in Cartea Recordurilor din India drept cea mai scunda tanara din tara, dar ei cred ca poate chiar si din lume.

readmore »»

5.06.2010

Oferte speciala Charter Litoral Bulgaria

.
2 comentarii

După cum bine se ştie, litoralul bulgăresc a devenit, de câţiva ani, o adevărată atracţie pentru turiştii români, ce sunt în căutarea unor vacanţe liniştite petrecute în hoteluri de patru sau cinci stele care oferă servicii All Inclusive la preţuri accesibile. Cu toate că este vorba despre aceeaşi mare, acelaşi nisip şi aceeaşi climă, litoralul vecinilor bulgari este mult mai căutat în primul rând datorită preţurilor atrăgătoare, dar şi calităţii superioare a serviciilor oferite.Litoralul bulgăresc prezintă plaje cu nisip fin apreciate de turişti ca fiind curate şi mult mai extinse comparativ cu plajele de la noi. Un exemplu în acest sens este staţiunea Zlatni Pyasatsi situată la 18 km distanţă de oraşul Varna, staţiune apreciată pentru plajele sale largi ce sunt înconjurate de păduri întinse. Spre deosebire de staţiunile româneşti de la Marea Neagra, staţiunile litorale ale Bulgariei deţin numeroase obiective turistice ce conferă un plus de atractivitate (Balcik, Varna).
Karpaten Turism a lansat oferta de Charter pentru Litoral Bulgaria. Aceasta include transport cu autocarul si cazare 7 zile.Plecari in fiecare sambata incepand cu 15 mai
Cel mai ieftin pachet incepe de la 99 € de persoana 7 nopti demipensiune la Hotel Erma din Nisipurile de Aur.Statiunile in care Karpaten ofera charter sunt: Balchik Constantin si Elena Nisipurile de Aur Tsarevo Hotelurile Erma din Nisipurile de aur si Hotel Serenity Bay din Tsaraevo sunt oferite in Exlcuisivitate de Karpaten pe piata Romaneasca.
Sejurul oferit de Karpaten pe piata romaneasca este mai ieftin decat pe litoralul romanesc.
Lipsa unui trafic aglomerat între staţiunile de pe litoral, dar şi managementul german ce controlează turismul litoral în Bulgaria sunt alte avantaje ce fac din Bulgaria o destinaţie din ce în ce mai căutată. Se apreciază că doar in anul 2009, peste 1 milion de turişti români şi-au petrecut vacanţa în ţara vecină.

readmore »»

Faptele bune si rele ne dau “superputeri”

.
0 comentarii

Un simplu gest nobil, sau unul ticalos, poate spori vointa si forta fizica, sugereaza un nou studiu. Rezultatele, avand la baza trei experimente, arata ca acei indivizi care au facut fapte bune ori s-au vizualizat purtandu-se caritabil au dat dovada de o mai mare forta decat cei care nu au executat, nici nu s-au gandit la asemenea acte. Dar si actiunile dusmanoase au reiesit a conferi capacitati similare, daca nu chiar superioare. In cadrul unui experiment, 91 de voluntari au fost rugati sa tina intr-o anumita pozitie o greutate, atat timp cat puteau. Li s-a oferit pentru acest lucru o suma de bani modica. Unora li s-a propus sa o doneze in scopuri caritabile, si toti au acceptat, in timp ce altora nu li s-a mentionat acest aspect. Reluand experimentul, voluntarii care au donat bani au tinut, fara exceptie, greutatea cu aproximativ 7 secunde mai mult decat cei care n-au primit propunerea caritabila si, deci, nu i-au dat curs.Intr-un al doilea experiment, cu 151 de voluntari, participantilor li s-a cerut sa sustina o greutate in timp ce redactau o poveste fictionala in care fie ajutau, fie raneau, fie nu aveau niciun impact asupra unei alte persoane. Cei care au scris ca ajutau pe cineva au tinut greutatea cu 5 secunde mai mult decat cei care au imaginat o interactiune neutra. Totusi, transpunerea in ipostaze de raufacatori a unor voluntari a parut sa potenteze si mai mult forta fizica, cei care s-au gandit ca raneau pe cineva putand sa tina greutatea si cu pana la 8 secunde mai mult decat neutrii. Acest lucru s-ar datora, cred cercetatorii, faptului ca participantii care s-au gandit ca fac rau cuiva trebuiau, mai intai, sa-si depaseasca pornirile de constiinta care le spuneau ca a rani este gresit."Atunci cand te gandesti la supereroi sau la superticalosi, te gandesti la oameni care poseda o vointa de fier si sunt relativ imuni la durere. Iar din cauza propriei perceptii asupra eroilor si a ticalosilor, inglobezi oarecum asta in tine, sau te transformi in perceptia pe care o ai despre erou si personaj negativ, atunci cand faci fapte bune sau rele", declara autorul studiului Kurt Gray, doctorand in psihologie al Universitatii Harvard, din Cambridge.
Sursa: Livescience

readmore »»

5.05.2010

Cum se naşte frica?

.
0 comentarii

Frici, fobii şi angoase In istoria evolutiei umane, frica a reprezentat un element indispensabil pentru supravietuirea speciei, nu si fobiile, fricile patologice, niste "monstri" inventati de om si care acum il persecuta. Acestea din urma nu sunt insa incurabile.

Alarma ce se declanseaza din greseala
Sa te gandesti la posibilitatea de a ramane blocat intr-un ascensor in timpul unui cutremur este un fapt normal. Daca insa acest gand te face sa nu mai urci niciodata intr-un lift si sa refuzi sa-ti mai vizitezi prietenii care locuiesc in cladiri cu mai mult de un etaj, atunci ai o problema. Ea se numeste claustrofobie - teama incontrolabila de spatii inchise - si este una dintre manifestarile agorafobiei, care afecteaza 4% din populatia planetei.
Agorafobia (teama excesiva de locurile publice, prea mari, prea mici sau prea aglomerate) este de obicei insotita de atacuri de panica
- stari de frica intensa, un fel de frica de frica declansarii unei astfel de crize, care te-ar putea lovi brusc in lift, pe scara rulanta, in avion, la supermarket sau chiar in timp ce esti "captiv" intr-un scaun din sala de cinematograf, situat la mijloc de rand. Atunci cand nu mai poate fi controlata, frica devine patologica, iar impactul psihologic este atat de mare, incat genereaza reactii somatice: iti accelereaza ritmul cardiac si pe acela al respiratiei, te face sa transpiri, muschii ti se contracta, iar mainile iti tremura - toate acestea fiind provocate de activarea sistemului nervos simpatic si de doi neurotransmitatori, adrenalina si noradrenalina, care actioneaza asupra intregului organism, la aparitia starii de panica.
In creier, frica activeaza o serie de circuite neurologice care ne permit sa reactionam la evenimente neasteptate si sa ne ferim de pericole; in cazul fobiilor, aceleasi mecanisme se activeaza in lipsa vreunui pericol real, ca o alarma declansata din greseala. "Familia" fobiilor este extrem de numeroasa. De fapt, orice obiect, fiinta sau situatie pe care ne-o putem imagina ne poate provoca o fobie. Asta insa numai daca - spun specialistii - suntem "predestinati" genetic.
O fobie poate fi si "invatata", iar acest lucru se petrece in trei feluri:
1-ca urmare a unei experiente traumatice unice;
2-prin mici experiente stresante repetate;
3-sau prin efectul retroactiv al unui eveniment "dramatizat" dupa producerea lui.
Asadar, fobia este ereditara, insa totodata, cand boala se declanseaza, inseamna ca vulnerabilitatea genetico-constitutionala a individului a fost "incurajata" si de factorii de mediu. Conform psihologilor evolutionisti, selectia naturala a influentat atat existenta, cat si persistenta temerilor omului, astfel incat majoritatea au ca obiect lucrurile ori situatiile care au reprezentat pericole pentru stramosii nostri indepartati: animalele, intunericul, inaltimile, apa. Fobiile cele mai frecvente se pot incadra in trei mari familii:
-fobiile specifice - fata de animale si fata de fenomene naturale
-fobiile sociale
-si agorafobiile.
Ca versiune "adaugita" a timiditatii (varianta sa patologica), fobia sociala se dezlantuie chiar si in cea mai banala interactiune a omului cu semenii sai. Aspectul central al acestei tulburari este frica obsedanta de privirea si de parerea altor persoane, teama de a fi ridicol sau de a afisa un comportament neadecvat; in acest tip de fobie, orice situatie sociala este potential amenintatoare: persoana afectata crede ca toata lumea o priveste si o judeca, fiindu-i frica de faptul ca oamenii isi vor bate joc de ea si o vor agresa verbal. Fobia sociala, care afecteaza de la 2 la 4% din populatia lumii, ii expune pe subiecti unor complicatii grave: depresie, alcoolism, suicid.
In ceea ce priveste stresul posttraumatic, acesta intruchipeaza un fel de fobie experimentala: anumite evenimente traumatice antreneaza fixarea la nivelul circuitelor corticale si subcorticale a unor temeri irationale. In aceste conditii, persoana nu mai poate face fata situatiilor care ii amintesc de circumstantele socului psihologic suferit.
Forta imaginatiei - realitatea virtuala vindeca fobiile
Ideea de a recurge la imersiunea in realitatea virtuala pentru a trata fobiile le-a venit comportamentalistilor americani pe la mijlocul anilor '90. Realitatea virtuala utilizeaza de obicei informatii vizuale si sonore (cercetatorii americani au reusit sa produca virtual chiar si senzatii tactile) si - cu toate ca scenariile virtuale contin mult mai putini stimuli senzoriali decat cei existenti in realitate - reusesc sa le induca pacientilor iluzia prezentei lor in realitatea construita. De ce? Pentru ca fiinta umana nu poate procesa simultan decat un numar limitat de informatii, dar poate umple "gaurile" de perceptie prin puterea imaginatiei. Pana la urma, tehnica realizeaza prin mijloace specifice aceeasi desensibilizare prin expunere pe care o practica si terapiile comportamentale si cognitive, insa pare a fi mult mai eficienta. Totusi, in unele cazuri, la schizofrenici de exemplu, iesirea din real furnizata de virtual poate avea consecinte negative. Primul studiu terapeutic realizat pe baza realitatii virtuale - incercarea de a trata fobiile de inaltime a 20 de pacienti - a fost publicat in 1995 de catre Barbara Rothbaum, de la Universitatea de Medicina din Emory, Statele Unite. 12 dintre pacienti (ceilalti 8 au fost pusi pe o lista de asteptare) au urmat timp de 8 saptamani, individual, sedinte de imersiune in situatii virtuale, pe balcoane, poduri suspendate si in ascensoare transparente. 70% dintre cei astfel tratati au confirmat intrarea in regresie a fobiei lor in viata de zi cu zi.
In 2002, A. Garcia-Palacios, de la Universitatea Jaume-I din Castellon, Spania, a realizat un studiu asupra arahnofobiei (frica de paianjeni). Dupa o serie de sedinte in cadrul carora pacientii trebuiau sa se "imprieteneasca" atat de bine cu un paianjen virtual, incat sa aiba chiar curajul de a-l "atinge", 83% dintre subiecti au inceput sa-si controleze aceasta fobie si in lumea reala. Cea mai explorata, in testele realizate prin intermediul realitatii virtuale, ramane totusi fobia de avion, considerata o tulburare complexa care asociaza fricii de prabusire si celei de altitudine o componenta claustrofobica. De fobia de avion sufera cel putin 10% din intreaga populatie a globului si, potrivit estimarilor facute de companiile aeriene, cel putin 20% dintre pasageri recurg la calmante inainte de decolare.
Cui pe cui se scoate

Terapiile comportamentale si cognitive (TCC) trateaza fobiile prin asa-numita desensibilizare prin expunere, un fel de "cui pe cui se scoate". Mai intai, terapeutul trebuie sa-l obisnuiasca pe pacient, in mod gradual, cu obiectul sau situatia care-i provoaca angoasa, iar tratamentul se bazeaza pe ideea ca aceasta expunere progresiva permite reglarea alarmei anxioase, adica modifica circuitele cerebrale activate in prezenta stimulului. Fobia este asociata unei dereglari a alarmei anxioase, iar alarma este modulata la nivelul nucleului amigdalian, care poate primi informatia de la un stimul extern pe doua cai diferite: una scurta, rapida, inconstienta, care trece direct din talamus in amigdala, si o alta elaborata, precisa si constienta, care trece prin cortex. Esecul acestor terapii se datoreaza faptului ca nu toti pacientii reusesc sa-si imagineze scenele anxiogene sau sa-si infrunte direct "demonii".
Angoasa care se ascunde in spatele oricarei fobii este greu de suportat, in primul rand pentru ca nu poate fi constientizata. Unii oameni de stiinta cred ca aceasta incapacitate ne vine din copilarie, cand inca nu detineam instrumentele necesare pentru a ne reprezenta si a comunica altora ceea ce simtim. Unele terapii isi propun sa vindece fobia pornind de la obiectul fobogen. Dar fobia nu poate fi redusa la acesta. Psihanaliza ii ofera celui care sufera de fobii un spatiu protejat, unde gandurile sale pot incepe sa se indrepte si spre teritoriul dificil de explorat al inconstientului. Pregatit sa asculte "vocea" inconstientului dincolo de discursul liber al pacientului sau, psihanalistul utilizeaza relatia stabilita cu el si cadrul terapeutic necesar pentru a-i asigura acestuia confortul unei constientizari treptate. FACTS
-Biologic, atunci cand ne este frica, simturile transmit semnale catre talamus, un fel de centrala de distributie a influxurilor nervoase. Confruntat cu mesaje care indica pericolul, talamusul lanseaza semnalele catre una dintre cele mai primitive parti ale creierului nostru - rinencefalul - care declanseaza reactiile fiziologice ale fricii inainte ca gandirea constienta si cortexul sa aiba timp sa intervina.
-Lobul temporal, zona laterala a cortexului cerebral, reprezinta centrul de coordonare a reactiilor de teama, iar zona implicata in tulburarile din categoria fobiilor este nucleul amigdalian, care se gaseste in interiorul lobului temporal
-Jean Cottraux, psihiatru la Unitatea de Tratament al Anxietatii din cadrul Spitalului Universitar de Neurologie din Lyon, coordoneaza un program de studiu clinic al tratamentului agorafobiei prin realitatea virtuala, in care au fost inclusi 90 de pacienti. 12 scenarii virtuale, sonore si vizuale in egala masura, au fost stabilite tinand cont de situatiile cel mai frecvent raportate ca generatoare de anxietate pentru agorafobici; printre acestea - intrarea intr-o sala de cinema sau condusul unei masini pe un drum de tara izolat.
-Tot in Franta, un studiu cu privire la fobiile sociale se realizeaza in prezent in cadrul unui proiect european denumit Vepsy, care isi propune sa analizeze comparativ efectele celor doua terapii, terapia comportamentala si cognitiva (TCC) si terapia realizata pe baza realitatii virtuale. Patru scenarii virtuale au fost create pentru a-i confrunta pe pacienti cu diferitele forme ale fobiei sociale: acestia trebuie sa reziste asalturilor unui vanzator insistent, sa poarte o conversatie amicala intr-un apartament, sa se deplaseze si sa se exprime sub privirea altor oameni si sa vorbeasca in fata unui public.

readmore »»

5.04.2010

Codul Bunelor maniere

.
1 comentarii

de ce trebuie sa ne purtam frumos?Cine inventeaza regulile de buna purtare? De unde a plecat codul bunelor maniere si de ce trebuie pastrata o asa-zisa eticheta in societate? Cei care stabilesc, preiau si transmit mai departe aceste norme sunt licentiati ai vreunei scoli inalte de bune maniere? Trebuie acesti oameni sa promoveze vreun test al Inaltei Societati, inainte sa isi disemineze legile referitoare la felul in care ar trebui si nu ar trebui sa ne purtam “civilizat”? De unde vin normele, mai este nevoie de ele si ce anume ne determina sa le respectam inca... cel putin pe unele dintre ele?

Nobletea sufletului si Ochiul lui Big... Father
Prima carte propriu-zisa de bune maniere se crede ca a fost scrisa in preajma anului 2.400 i.Hr. de catre edilul Egiptului Ptah-hotep, primul ministru din perioada de domnie a lui Djedkare Isesi in cea de-a Cincea Dinastie. Bazele codului bunelor maniere - cum il cunoastem astazi - se intrevad in Antichitate, atunci cand s-a inventat un spatiu civic al gestului (agora, forumul, teatrul), precum si arta utilizarii lui, arta oratoriei. Anticii puneau un accent deosebit pe miscarile corpului, deoarece ei considerau ca prin acestea individul isi exprima nobletea si perfectiunea spiritului. Gesturile trebuia sa urmeze o linie mediana, sa nu fie nici domoale, dar nici foarte iuti - de fapt, aceasta si exprima faimosul proverb roman: "mediocritas optima est" sau una dintre legile pastrate la Templul lui Apollo din Dephi: "Nimic prea mult".
Evul Mediu a venit cu o perceptie usor diferita - gesturile erau expresia unei realitati ascunse, descriau interiorul persoanei, ii caracterizau sufletul, viciile, slabiciunile si virtutile. In exteriorul corpului, printr-o atitudine disciplinata a gesturilor, omul se putea modela, putea deveni mai bun.
Astfel, se simte influenta pe care viziunea crestina asupra unei divinitati omnisciente si omniprezente o avea asupra oamenilor - omul, chiar daca este lipsit intr-o conjunctura de compania semenilor sau, este totusi supravegheat in permanenta de Dumnezeu, iar gesturile sale nu-i mai vizeaza doar pe ceilalti, ci si un transcendent, fata de care trebuie pastrata o anumita tinuta. Poate tocmai de aceea, inclusiv astazi, se considera ca manierele trebuie respectate indiferent daca individul se afla in spatiul public sau in intimitate. Fireste, functia ordonatoare si morala a gesturilor si-a mai pierdut din substanta, odata cu trecrea timpului, si multe din normele care guvernau societatea in perioada medievala au capatat (doar) valente metaforice.In zilele noastre, suma acestor gesturi, insumate in codul bunelor maniere, nu mai reprezinta un instrument de a izbavi sau a condamna un individ, ci se constituie intr-un mijloc de a comunica cu ceilalti, reprezinta o facilitate de a afisa simpatiile si antipatiile, de a lua contact cu ceilalti fara agresivitate, de a trece prin lume fara a deranja. Fata de Antichitate si Evul Mediu, cand disciplina, ordinea si ierarhia erau impuse de respectul acordat formei, spiritului si ratiunii, in prezent accentul este mutat aproape exclusiv pe materie, pe corp si pe pasiune. Respectarea aproapelui
Lipsa politetii din societatile actuale (liberale, deschise, extrem de permisive) are o explicatie foarte intemeiata: dintotdeauna bunele maniere au coexistat cu tentatia oamenilor de a se opune regulilor impuse de politete, deoarece, la o prima vedere, acestea par restrictive, inutile si inventate sa ingradeasca libertatea de exprimare a individului. Dar, dupa o scurta experienta de viata, multi oameni sunt nevoiti sa accepte ca bunele maniere nu sunt deloc de prisos, ci ca acestea contribuie in mod substantial la traiul in bune conditii cu ceilalti.Bunele maniere n-au fost incorporate in mod arbitrar in unele norme sociale. Ele au radacini intr-un sentiment profund, in acea armonie dintre comportament si etica, dintre frumusetea caracterului uman si moralitatea sa. Confucius, faimosul intelept chinez (551 - 479 i.Hr.), spunea ca virtutea nu reprezinta nimic daca nu se naste din curtoazie, adica din inima. Omul va avea un comportament natural si agreabil, adica o purtare civilizata, numai respectind niste reguli care s-au impus si s-au codificat de-a lungul timpului.
Codul manierelor elegante este alcatuit dintr-o multime de legi, de fapt de conventii, avand, toate, un numitor comun: a nu-l deranja si a nu-l inoportuna pe semenul tau, ci, dimpotriva, a-l face sa se simta bine in preajma ta. Paradoxal, acesta este si principiul fundamental pe baza carora s-au construit societatile moderne si deschise de astazi: "Libertatea mea se termina acolo unde incepe libertatea celuilalt", cum scria si filosoful John Stuart Mill, in urma cu 150 de ani in urma.
Probabil, nu este pentru nimeni o surpriza faptul ca originile normelor de buna purtare de astazi isi afla originile in curtile regale franceze din secolele XVII - XVIII. De fapt, etimologia cuvantului "eticheta", in sensul cunoscut de toata lumea, are la origine o interdictie. In noul parc de la Versailles, gradinarul-sef al regelui Ludovic al XIV-lea a asezat inscriptii prin care cerea sa nu ii fie calcate peluzele proaspat insamantate. Cum acestea erau adesea ignorate de nobilimea neatenta, omul a obtinut din partea Majestatii Sale un decret care stipula respectarea "etichetelor". Astfel, cuvantul a intrat in limbajul curent pentru a desemna o comportare conforma anumitor norme. Mai apoi, manierele moderne se cristalizeaza in eticheta americana, prin Regulile Civice ale lui George Washington (1732-1799), dar cea mai de succes popularizare a manierelor a fost intreprinsa de catre autoarea Emily Post, in 1922, prin publicarea lucrarii "Eticheta - in Societate, in Afaceri, in Politica si Acasa". Cartea a devenit un best-seller si a pavat drumul succesorilor sai in continuarea promovarii bunelor maniere.
Politetea pe harta
Odata cu inceputul existentei sale sociale, umanitatea a impus norme de comportament in toate domeniile esentiale ale vietii: hrana si vestimentatia, relatiile dintre sexe si dintre clase, corespondenta, intampinarea oaspetilor si multe alte sfere de activitate sociala. Comportamentul in aceste ocazii a fost codificat in reguli precise, nerespectarea lor atragand dupa sine excluderea din categoria sociala de apartenenta. Indiferent de epoca si de oranduire, politetea a fost considerata indispensabila traiului in comun, chiar daca obiceiurile manifestarii ei variau din punct de vedere regional. In Germania, spre exemplu, s-a renuntat la sarutarea mainii femeilor, dar s-a extins pana la obsesie deprinderea de a fi punctual. Tot aici, cu exceptia meselor oficiale si a cazului cand exista personal de serviciu, invitatii contribuie in comun la debarasarea mesei, la spalarea veselei folosite, fara ca gazda sa se simta in vreun fel jignita.
In Cehoslovacia, unde curatenia apartamentelor este de-a dreptul impresionanta, gazda are intotdeauna pregatita pentru musafiri o adevarata colectie de papuci noi si comozi in care invitatii sa isi odihneasca picioarele.
In Canada, ca si in alte parti, exista obiceiul de a oferi flori in numar par, asa cum la romani un buchet trebuie sa aiba neaparat un numar fara sot de fire, cu exceptia acelora adresate inmormantarilor.
Fireste ca, prin repetitie si transmitere din generatii in generatii, normele care tin la baza de o anumita eticheta devin obiceiuri reprezentative ale unor grupe de oameni si chiar ale unor natiuni. Oamenii au obiceiuri bune si rele, iar cum obisnuita este a doua noastra natura, obiceiurile sunt foarte importante pentru convietuire si pentru obtinerea unui echilibru in raporturile sociale.
Top 10 “de ce?”
1) De ce barbatul trebuie sa mearga, alaturi de femeie, pe partea exterioara a drumului?
Originile acestui obicei de buna purtare, dar si de precautie, nu au o incadrare foarte precisa in istorie, dar fac referire la prevenirea expunerii damei in fata eventualelor pericole ce ar putea veni dinspre exteriorul drumului. Unii considera ca astfel, daca un vehicul ar trece in viteza pe drum, foarte aproape de trotuar, barbatul si nu femeia ar fi cel stropit de eventualele balti si noroaie. De asemenea, din acea pozitie, barbatului i-ar fi mai usor sa isi apere compania feminina, trimitand-o mai lesne la adapost si, inca o data, ferind-o de expunerea in calea primejdiei. 2) De ce dau barbatii "noroc" cu mana dreapta atunci cand se intalnesc?
Trebuie mentionat ca in trecut, gestul de a da mana diferea un pic de forma sa de astazi. Barbatii isi prindeau reciproc bratele drepte din zona antebratelor, pentru a pipai atat palma cat si maneca, cautand existenta unei eventuale arme. Sigur ca aceasta putea fi ascunsa in mana stanga, dar cum cei mai multi oameni sunt dreptaci, se considera ca nimeni nu ar risca sa foloseasca mana stanga pentru a injunghia pe cineva. Stangacii erau priviti cu ochi rai, deoarece te puteau injunghia in timp ce iti strangeau mana. Mai mult, in diverse societati medievale, inainte de aparitia hartiei igienice, exista obiceiul ca oamenii sa isi foloseasca mana stanga pentru a se curata la dos. De aceea, aceasta era considerata murdara si, in consecinta, niciodata intrebuintata pentru salut.
3) De ce ridica barbatii palaria atunci cand saluta?
Descoperirea capului denota in sine un gest de smerenie si respect, infatisandu-l pe omul dinainte asa cum este el, la statura cu care a fost inzestrat. Totusi, manifestarea pare sa aiba radacini foarte clare in trecutul nu foarte indepartat al civilizatiei umane, reiterand obiceiul de ridicare a coifului prin care cavalerii, la sfarsitul unui turnir, isi descopereau chipul, spre a fi recunoscuti si adulati de public.
4) De ce barbatul intra primul in restaurant?
Este unul dintre putinele locuri unde "lipsa de politete" este o virtute. Explicatia este simpla. De regula, cand se deschide usa restaurantului, oamenii din local isi vor indrepta privirile spre intrare. Barbatul intra primul, tocmai pentru a feri femeia care il insoteste, de privirile indiscrete. La masa, gentlemanul ii va oferi damei scaunul cu spatele spre sala. Astfel, va putea manca linistita, nederanjata fiind de privirile curiosilor.
5) De ce spunem "Noroc" sau "Sanatate" atunci cand cineva stranuta?
Prezenta acestui gest este discutabila in "topul" de fata, deoarece, conform normelor de buna purtare, daca cineva stranuta in imediata noastra vecinatate, comportamentul corect este ignorarea momentului si evitarea oricarei remarci, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Totusi, in acceptiunea generala, este consideat un gest de buna credinta sa faci aceasta "urare" persoanei ce da semene de guturai. Originile? Oarecum multiple. In anul 77 d.Hr., oamenii credeau ca stranutul cauzeaza pierderea sufletului sau incetarea batailor inimii, asa ca "Fii binecuvantat!" ("Noroc, sanatate" la romani) era folosita ca o formula menita sa previna aceste nenorociri. In plus, in vremurile de demult, medicina era rudimentara si facuta dupa ureche, oamenii mureau adesea din simple gripe sau raceli si o astfel de urare avea o insemnatate mult mai mare decat astazi, fiind inzestrata, in constiinta oamenilor, cu puteri oarecum vindecatoare.
6) De ce barbatii le ofera flori femeilor?
Explicatia este mai degraba respingatoare, dar se pare ca acest obicei este originar din Evul Mediu. Atunci, igiena corporala era neglijata pentru ca baia era considerata ceva murdar (crestinii disociindu-se de bunele obiceiuri ale romanilor), fiind un eveniment care se intampla aproximativ o data pe an, iar florile aveau menirea de a indeparta izurile neplacute ale doamnelor. Avem de a face, aici, mai mult cu o forma de politete interesata, barbatii facandu-si, mai degraba, lor insisi un serviciu, prin oferirea de flori parfumate femeilor cu mirosuri... tari.
7) De ce nu trebuie sa ne descaltam atunci cand mergem in vizita si de ce trebuie sa le cerem oaspetilor nostri acest lucru?
Precum in cazul oferirii de flori, si evitarea descaltarii provine tot din Evul Mediu si este un obicei care tine tot de cauza indepartarii eventualelor mirosuri neplacute care ar putea emana din picioarele goale. In plus, invitatul poate avea parte de un accident nefericit, cum ar fi o soseta rupta si degete la vedere, o situtie jenanta pentru toti cei prezenti.
8) De ce barbatul trebuie sa intre primul in taxi?
Poate parea o pornire paranoida, dar raspunsul este: de teama ca nu cumva taximetristul sa porneasca in tromba cu domnita! Perspectiva nu este foarte hilara nici astazi, avand premise plauzibile, insa aceasta precautie isi gaseste o justificare solida in vremurile medievale ale curtezanelor si amorezilor de tip Cassanova. Nu de putine ori, acesti amanti perfecti s-au substituit rolului de birjari ai unor calesti sau trasuri, pentru a le fura aristocratilor, chiar de sub nas, pretuitele "achizitii" feminine. Ca sa evite asemenea surprize neplacute, domnii s-au gandit sa isi dea lor insisi intaietatea la "imbarcari", tendinta pastrata pana in zilele noastre.
9) De ce punem mana la gura atunci cand cascam?
In afara faptului ca multa lume nu mai are acest bun obicei si ca explicatia sa evidenta este neexpunerea interiorului cavitatii bucale spre vazul tuturor, aceasta grija de a ne acoperi gura atunci cand cascam are la baze o superstitie destul de veche. Ca si in cazul stranutului, si in cel al cascatului oamenii de odinioara vedeau pericolul eliberarii sufletului din corpul uman sau patrunderea necuratului in acesta. De aceea, printr-o metoda pe cat de simpla, pe atat de eficienta, astuparea gurii cu mana inlatura eficient aceste ingrijorari.
10) De ce era un mare sacrilegiu ca glezna unei femei sa fie vazuta de un barbat, altul decat sotul sau?
La sfarsitul secolului al XIX-lea, in anumite tari din Europa, se nasteau chiar dueluri pe viata si pe moarte pentru un astfel de eveniment, care astazi pare de-a dreptul ridicol. Cu atat mai caraghioasa pare situatia, cu cat decolteul generos al femeilor, nu doar "avea voie", dar era musai sa fie arborat fara nicio grija, in toata plenitudinea lui, in vazul lumii... de dragul expunerii bijuteriilor. Piciorul, in schimb, era acoperit intotdeauna cu ciorap, fiind considerat, pe atunci, un fel de organ intim al femeilor, motiv suficient ca surprinderea sa cu privirile sa nasca tragedii.
Secretul unui comportament agreabil si civilizat in societate se poate obtine prin decantarea bunelor obiceiuri filtrate si adaptate de la o generatie la alta. Familia, scoala, anturajul au un rol capital in formarea unei existente normale a oricarui individ. Un adevar cunoscut, dar neasimilat suficient, spune ca drumul libertatii trece prin cultura.

readmore »»

“Apocalipsa virtuala”

.
0 comentarii

Marea amenintare a epocii moderne

Dupa razboiul nuclear si armele de distrugere in masa, atacurile cibernetice reprezinta cea mai mare amenintare la adresa statelor lumii, devenind, conform expertilor FBI, infractiuni din ce in ce mai greu de prevenit si de combatut Expertii IT din SUA vorbesc tot mai des despre “cybergeddon” – “apocalipsa virtuala”, un fenomen modern in cadrul caruia economia avansata a lumii, unde cele mai importante date sunt conditionate sau chiar controlate de computere, este sabotata sistematic de hackeri. Michael Balboni, secretar-deputat al sigurantei publice din statul New York descrie fenomenul ca pe “o mare amenintare impotriva a tot ceea ce avem, de la institutiile bancare pana la sistemele municipale de canalizare si baraje.” Shawn Henry, director asistent al diviziei cibernetice a FBI sustine ca gruparile teroriste incearca sa creeze un “asalt 9/11 virtual, provocand acelasi tip de pagube tarilor si retelelor noastre informatice, dupa cum au procedat in 2001, atunci cand au intrat cu avioanele in cladiri.” Un atac online de asemenea proportii nu a avut inca loc in SUA, dar hacking-ul, candva un hobby al delincventilor sclipitori, evolueaza rapid in intreaga lume ca o veritabila unealta de razboi. Hackerii rusi au lansat anul trecut atacuri uriase asupra retelelor de Internet din Estonia si Georgia, in timp ce in ultimele zile simpatizantii palestinieni au orchestrat numeroase asalturi impotriva a sute de portaluri israeliene. “Obisnuiam candva sa urmarim infractorii care duceau literalmente cu ei saci de bani furati”, sustine Donald Codling, de la Departamentul de Siguranta Nationala. “In zilele noastre, un individ poate folosi un SIM card pentru a muta intr-o secunda bani oriunde in lume, iar acolitii sai ii pot retrage de la orice bancomat, intr-o moneda la libera lor alegere. Este extrem de greu sa ii prindem.”
Sursa: Sydney Morning Herald

readmore »»

Reclame inedite si hazlii

.
0 comentarii

O reclama buna se simte si poate face diferenta dintre doua produse competitive. Cam rar observi pe strada un astfel de panou publicitar care sa iti starneasca interesul, care sa te motiveze in a alege acel produs. O firma care se respecta va stii insa ca printr-o investitie intr-o promovare de calitate, se vor obtine rezultate. Mesaje surprinzatoare, inedite, nelipsite de originalitatea de care are nevoie o reclama pentru a atrage atentia. "Come a little closer"
Campanie la un serviciu funerar, un panou publicitar situat peste o linie de metrou, continand mesajul respectiv. Surprinzator putin spus, inacceptabil sa zicem ca ar fi mai potrivit.

Campanie pentru a promova "The Sopranos" pentru HBO
Un taxi plimband prin New York mana unui manechin in portbagaj, simuland un cadavrun. Unii spun ca a fost mai reusita decat filmul in sine.
Campanie Playboy in Germania
Inteligente reclame, destinate unui anumit public, in primul caz barbatilor, iar in al doilea femeilor, continand mesaje bine gandite. Intr-o lume a tehnologiei, e greu sa iti mai poti promova o revista, si cu toate astea, se pare ca Playboy nu duce lipsa de resurse. Ce efect are ploaia asupra unui tricou alb asezat peste o femeie? Campanie pentru o firma de intermedieri de locuri de munca
Mesajul transmis, unul scurt, clasic si eficient, viata este prea scurta pentru a alege locul de munca nepotrivit. Banner pizza Papa Jones
Desi original, scopul sau ar trebui sa fie trezestirea ideii ca pizza ajunge la tine acasa in timp record, nu un banner... Este numai un carton aplicat in fata vizorului...
Campanie pentru hartie igienica reciclata 100%, Silk Soft
Imaginea unor suporturi folosite in Copenhaga, destul de directe, abuzive dar cu toate astea, amuzante!
Instalare Lego cu macaraua
Viziunea imensa a constructiilor din piese Lego. Iata ce reprezinta eficientizarea promovarii unui produs. Bani putini investiti intr-o imagine vazuta de la distante destul de mari. Campanie pentru libertatea exprimarii in Belarus
Destul de original si foarte emotionant.
Campanie pentru ajutorarea oamenilor fara adapost
Plasament perfect pentru a putea fi luat in seama, reclama trezeste oarecum resentimente fata de aceste persoane fara adapost.
Campanie impotriva condusului sub influenta alcoolului
Alcoolul si condusul nu se combina decat avand ca rezultat table indoite. Interesant mod de a expune problema.

readmore »»

5.03.2010

Cele mai bizare recorduri ale Antichitatii

.
0 comentarii

Performantele extreme si curiozitatile au fascinat umanitatea inca din zorii ei. Evident, Antichitatea nu face nici ea exceptie de la aceasta regula iar cea mai buna dovada in acest sens o reprezinta cele 7 minuni ale lumii. Acestea sunt, insa, cele mai cunoscute. Pe langa piramide, Colosul din Rhodos sau Farul din Alexandria, lumea antica se mai dadea in vant si dupa statistici, recorduri si informatii mai putin obisnuite, iar cei care sa le aduca in atentia publicului nu erau nici ei putini. De la cel mai mare schelet uman la cele mai desfranate femei, de la cel mai potent barbat pana la cel mai rau vecin, si de la cele mai ciudate armuri pana la cei mai mari betivi din Antichitate, ei bine, acestea erau subiecte de care nu se sfiau sa scrie nici chiar cei mai mari invatati ai acelor vremuri...
Despre oameni
Cei mai inalti oameni - Conform invatatului latin Aulus Gellius (125-180 d.Hr.), limita pana la care un om se poate inalta este cea de sapte picioare (2,07 metri). Cu toate acestea, Pliniu cel Batran (23-79 d.Hr.), in a sa Istorie Naturala, pomeneste cazul unui arab pe nume Gabarra care a fost adus in fata imparatului Claudiu ca o curiozitate extrema. Sclavul masura nu mai putin de 2,89 metri inaltime. Acelasi Pliniu sustine, insa, ca nu Gabarra era recordmanul absolut ci un cuplu roman, Pusio si Secundilla, ambii cu o inaltime de 3,02 metri. Istoricul mentioneaza chiar si locul in care au fost ingropati cei doi, anume gradinile vilei lui Salustius.

Cei mai scunzi oameni - Tot Pliniu cel Batran aminteste si de cel mai scund om despre care ar fi existat mentiuni scrise in Antichitate. Este vorba de piticul Conopis, sclavul preferat al Iuliei, nepoata imparatului Octavian Augustus. Conform marturiilor ilustrului istoric roman, Conopis nu ar fi depasit inaltimea de 70 de centimetri. El este, insa, contrazis de Suetonius, un alt autor celebru al Antichitatii, care afirma ca Lycius, un cavalerist roman din vremea aceluiasi Augustus, avea o maxima inaltime de 60 de centimetri.

Cel mai puternic om - Gladiatorul Athanatos (Nemuritorul) putea candida cu succes, in opinia lui Pliniu cel Batran, la titlul de cel mai puternic om din lume. Istoricul sustine ca luptatorul aparea echipat cu o platosa de plumb ce cantarea nu mai putin de 163 de kilograme, si asta in conditiile in care greutatea maxima pe care un legionar roman trebuia sa o care era de doar 35-40 de kilograme. Si totusi, un centurion din garda personala a imparatului Augustus, Vinnius Valens, se spune ca era atat de puternic incat putea ridica de la pamant o caruta plina cu amfore de vin si ca putea opri un car de curse aflat in plina viteza. De altfel, ispravile sale herculeene i-au fost notate in detaliu pe piatra funerara din Roma, chiar la dorinta acestuia.Cei mai longevivi oameni - Mare amator de curiozitati, Pliniu cel Batran nu uita sa mentioneze si recordurile absolute legate de varsta pe care o poate atinge un om. El sustine ca la Roma exista un anume Marcus Aponius, un barbat cu venerabila varsta de 140 de ani. Totusi, un recensamant din anii 70 d.Hr. arata ca in peninsula italica traiau 4 barbati cu aceasta varsta si tot atatia de cate 137 de ani. Un caz cert, desi mai putin spectaculos decat Marcus Aponius, este cel al oratorului Gorgias din Sicilia, omul care a atins varsta de 108 ani, o performanta incredibila pentru acele vremuri.Cei mai virili barbati - Daca Aristotel sustinea convins ca un barbat poate procrea doar pana la varsta de 70 de ani, in timp ce o femeie poate da nastere doar pana la 50 de ani, Pliniu cel Batran il contrazice, mentionand cazul cenzorului Cato, fericitul tata al unui baiat pe care l-a conceput la varsta de 80 de ani. Si cu toate acestea, regele Masinissa al Libiei (240 - 148 i.Hr) detine un record de invidiat de toti barbatii din lumea romana, acolo unde virilitatea era aproape un cult, el devenind tata la incredibila varsta de 88 de ani.
Despre sex, dragoste si vicii
Cea mai lunga partida de sex - Ii apartine Messalinei, sotia imparatului Claudius. Conform lui Dio Cassius (155 - 229 d.Hr.), aceasta ar fi provocat-o la un duel nonconformist pe cea mai cunoscuta prostituata din Roma, castigatoare urmand a fi desemnata cea mai rezistenta din punct de vedere sexual. Prostituata a abandonat dupa 24 de ore, Messalina rezistand cu o ora mai mult. In tot acest timp, imparateasa a fost satisfacuta de nu mai putin de 25 de barbati. Tot Messalina detine si recordul pentru cea mai desfranta femeie a Antichitatii, nicio alta pretendenta la acest trist titlu nereusind mai multe infamii decat ea, ne asigura acelasi Dio Cassius.

Cel mai rezistent barbat din punct de vedere sexual - O varianta masculina a desfranatei Messalina o reprezenta imparatul Commodus. Acesta era deosebit de apreciat si laudat pe strazile Romei pentru faptul ca nu era seara in care sa nu se retraga in dormitorul sau insotit de 300 de concubine alese pe spranceana dintre prostituate si femei libere, laolalta. Ca si cum nu era de ajuns, imparatul cumparase si 300 de sclavi homosexuali.
Cei mai mari betivi ai Antichitatii - Locuitorii Bizantului isi creasera o faima atat de mare de bautori inveterati, incat in toata lumea antica umbla vorba ca acestia locuiesc mai mult in bodegi decat in propriile case, acestea din urma fiind inchiriate calatorilor si negustorilor. Istoricul Aelian (175-235d.Hr.) sustine chiar ca in timpul unui asediu, generalul Leonides a fost nevoit sa ordone crearea unor bodegi mobile pe metereze, astfel incat soldatii sai sa nu mai dezerteze pentru a-si umple burtile cu vin in oras.
Cea mai lunga perioada de virginitate - Iulius Cezar mentiona in a sa De Bello Gallico ca triburile germanice aveau un obicei cel putin ciudat pentru un roman obisnuit cu moravurile Cetatii Eterne. Astfel, era considerata o mare rusine pentru un barbat sa cunoasca femeia inaintea varstei de 20 de ani. De altfel, cei care reuseau sa isi pastreseze castitatea cat mai mult se bucurau de mare stima in randul conationalilor lor. Se credea ca aceasta practica ii facea pe barbati mai puternici, mai inalti si mai buni luptatori. Cei mai rai vecini ai lumii antice - Tot Iulius Cezar sustine ca germanicii, prin natura lor razboinica, erau cei mai rai vecini pe care cineva ii putea avea. Idealul unui asemenea barbar era sa traiasca singur intr-o padure, conform scrierilor dictatorului roman. Aceasta insemna ca reusise sa isi izgoneasca toti vecinii din jur. Despre razboi
Cel mai de succes gladiator - Istoricul Herodianus din Siria (170-240 d.Hr.) sustine ca doar imparatul Commodus putea detine un astfel de record. Obsedat de ideea de a se confunda cu Hercule si renumit pentru faptul ca nu pregeta sa coboare in arena alaturi de gladiatori, Commodus a iesit invingator de 735 de ori din tot atatea infruntari. In medie, un gladiator isi gasea sfarsitul dupa aproximativ 10 confruntari. Cu toate acestea, pe piatra funerara a unui gladiator pe nume Flamma se indica faptul ca razboinicul a participat la 33 de lupte, a invins in 21 dintre ele, a pierdut 8 si a fost gratiat de 4 ori. Cel mai inalt turn de asalt - In timpul asediul asupra cetatii Rhodos din anii 306-307 i.Hr., regele Demetrios I al Macedoniei (337-283 d.Hr.) a dat ordin soldatilor si inginerilor sai sa ridice cel mai mare turn de asalt construit vreodata. Uriasa masinarie de razboi avea, in momentul finalizarii constructiei, o inaltime de 40-43 de metri, conform spuselor istoricului Diodor din Sicilia (80 - 21 i.Hr.). Acelasi istoric sustine ca platforma ultimului dintre cele noua nivele avea o suprafata de 82 de metri patrati, iar fiecare nivel era dotat cu catapulte capabile sa arunce bolovani grei de peste 80 de kilograme. Faptele sunt confirmate si de scriitorul, inginerul si arhitectul roman Vitruviu (80-15 i.Hr.), cel care afirma ca turnul nu a ajuns niciodata sa isi indeplineasca scopul, si asta pentru ca, datorita greutatii sale enorme, el s-ar fi scufundat in dejectiile aruncate de locuitorii cetatii Rhodos in calea sa. Intr-un final, el a fost abandonat iar din lemnul sau a fost ridicata o ofranda in cinstea zeului Helios.
Cea mai ciudata armura - Istoricul grec Pausanias (sec II d.Hr) era convins ca sarmatii de la nordul Dunarii aveau cele mai ciudate armuri create vreodata. Daca este sa ii dam crezare invatatului elen, sarmatii isi confectionau armurile din copite de cai. Acesteau erau spalate, despicate si modelate, astfel incat sa semene cu solzii unui sarpe. Apoi erau legate cu tendoane de vite sau cai. Armurile aveau un aspect frumos si erau la fel de eficiente ca si cele grecesti din bronz sau fier, putand opri o sabie, o sulita sau o sageata.
Cea mai neconventionala arma - Pe cand asediau cetatea greceasca Ambrakia, in anul 189 i.Hr., romanii s-au vazut pusi in fata primului gaz de lupta, o arma cel putin neconventionala pentru acele timpuri. Incapabili sa se apropie de ziduri prin intermediul masinariilor lor de razboi, romanii au sapat tuneluri prin care sa iasa in spatele zidurilor inamice. Planul lor a fost, insa, dejucat iar grecii au plasat in tunelul roman un cazan ciuruit plin cu carbuni aprinsi si pene. Fumul gros si inecacios a fost suficient ca sa ii determine pe romani sa renunte la planul lor. Marturia apartine istoricului grec Polibiu (203-120 i.Hr).
Cea mai slaba cavalerie - Renumiti pentru modul lor de viata desfranat, lasciv si luxos, locuitorii orasului Sybaris au dat chiar nastere termenului de sibarit (persoana care traieste in lux si desfrau). Astfel, una dintre placerile acestor oameni era aceea de a-si vedea caii dansand la banchete, o placere care se transformase intr-un veritabil obicei. Traditia s-a dovedit, insa, fatala in momentul unei batalii cu armata cetatii rivale, Croton. Intamplarea cu iz de anecdota este sustinuta atat de istoricul latin Aelian, cat si de retorul Athenaios (sec. II d.Hr.). Cunoscand obiceiul sibaritilor de a-si invataa caii sa danseze, sute de soldati din Croton au venit pe campul de lupta inarmati... cu instrumente muzicale. Atunci cand harmalaia muzicantilor improvizati a ajuns la urechile patrupedelor, acestea au inceput sa isi execute tumbele si piruetele binecunoscute, fiind incapabile sa execute un atac. Victoria in acea zi a revenit, evident, soldatilor din Croton. Cea mai stupida infrangere - In timpul invaziei celtilor in Grecia anului 279 i.Hr., istoria a fost decisa de o intamplare cel putin neobisnuita. Istoricul Pausanias (sec II d.Hr), la unison cu Diodorus Siculus (80 -21 I.Hr.), afirma ca intr-o noapte fatidica, in apropiere de Delfi, celtii au fost cuprinsi de nebunia lui Pan (de aici si termenul de panica), crezand ca sunt atacati de eleni. Nici vorba de asa ceva, dar celtii s-au retras in graba lasand in urma 10.000 de morti. Se pare ca in retragerea lor pripita, atacatorii si-au ucis inclusiv tovarasii mai lenti de picior, totul pentru a grabi marsul supravietuitorilor. Despre mistere
Cel mai misterios exponat - Amiralul cartaginez Hanno a efectuat in secolul al VI-lea i.Hr. o calatorie de-a lungul coastei apusene a Africii. Conform spuselor sale, preluate de istoricul Pliniu cel Batran, Hanno si marinarii sai au observat grupuri de oameni neobisnuiti pe tarmul Continentului Negru. Femeile aveau trupul complet acoperit cu par, in timp ce barbatii erau atat de puternici si de agili incat nu a putut fi prins niciunul. In schimb, doua femei au fost ucise si jupuite, iar pielea lor a fost expusa ca o curiozitate intr-un templu din Cartagina. Se pare totusi ca Hanno reusise sa captureze doua... gorile, animale complet necunoscute in bazinul mediteranean.
Cea mai mare fosila umana - Acelasi Pliniu cel Batran afirma in Istoria Naturala ca, in timpul unui cutremur devastator care a lovit Creta, un intreg perete de munte s-a naruit complet. Catastrofa a dezvaluit cretanilor ramasitele misterioase ale unui individ de proportii uriase. Masuratorile au aratat ca oasele apartineau unui barbat cu o inaltime de 20,4 metri.
Cel mai mare dinte - Un caz asemanator este mentionat si de catre Phlegon din Tralles (sec II d.Hr.), cel care sustine ca, in timpul domniei lui Tiberius, la curtea acestuia din insula Capri a fost adus un dinte uman urias, de 30 de centimetri lungime, dinte dezvelit in urma unui cutremur ce avusese loc in Asia Mica. Mai mult, cei care i-au adus dintele imparatului, sustineau ca se afla in posesia unui schelet colosal. Tiberius nu a acceptat, insa, ca acesta sa fie transportat, multumindu-se cu o copie a craniului in marime naturala. Tiberius si-a motivat alegerea prin respectul cuvenit celor trecuti in nefiinta, fie ei uriasi sau oameni normali.
Cea mai mare sepie capturata vreodata - Cu o meticulozitate specifica doar marilor istorici si naturalisti, Pliniu cel Batran mentioneaza un caz cel putin ciudat petrecut in sudul peninsulei Iberice, in orasul Crateia, in jurul anului 150 i.Hr. Istoricul sustine ca o sepie de dimensiuni colosale isi facuse un obicei din a patrunde in bazinele artificiale ale localnicilor si de a se infrupta cu pestele acestora. Atunci cand a fost prinsa si ucisa, ea a fost adusa in fata generalului roman Lucullus, care si-a notat in detaliu dimensiunile acesteia. Astfel, sepia uriasa avea un cap echivalent cu 15 amfore, aproximativ 390 de litri, iar tentaculele sale se intindeau fiecare pe lungimea de 9 metri. Resturile bestiei cantareau nu mai putin de 230 de kilograme, in timp ce ventuzele sale erau echivalentul unor cupe cu capacitatea de 10 litri. Cel mai violent peste - Claudius Aelianus - "Aelian" (175-235 d.Hr.) mentioneaza existenta unui peste de dimensiuni uriase, inarmat cu dinti taiosi, mult mai mare decat un rechin, care se dadea in vant dupa carnea umana si care obisnuia sa rastoarne fara mari probleme ambarcatiunile pescarilor. Acelasi Aelian sustine ca monstrul putea crea valuri uriase in momentul in care izbea apa cu coada si ca astfel arunca oamenii de pe stanci. Se pare ca monstrul descris de Claudius Aelianus nu era altceva decat un casalot.
Sursa: Cartea recordurilor lumii antice - Allan&Cecilia KlynneEditura Hous of Guides, 2007

readmore »»