Principatul Sealand
Suprafata: 0,00055 Km patrati
Populatia: 27 locuitori
Lider: Paddy Bates
Este, poate, cel mai cunoscut microstat din lume, asta mai ales din cauza istoriei sale zbuciumate si a bizareriilor care inconjoara inedita tara. Situat la circa 10 kilometri de coasta Angliei, Sealand a fost, initial, un fort marin destinat interceptarii bombardierelor si avioanelor de vanatoare germane. Parasit odata cu incheierea celui de al doilea Razboi Mondial, fortul a devenit baza unui post de radio pirat, condus de un anume Paddy Roy Bates. Peste numai cativa ani, Bates si familia sa au declarat independenta Sealand-ului si au declarat fortul natiune de sine statatoare. Mai mult, acestia au emis chiar propriile pasapoarte si au oferit cetatenie sealandeza celor interesati. Cel mai ciudat este faptul ca Germania a trimis un diplomat la fortul-natiune in 1968, fapt considerat de Bates o recunoastere internationala a independentei tarii sale, si ca Marea Britanie a recunoscut ca fortul se afla in apele internationale, prin urmare nu intra sub jurisdictie britanica. Si totusi, cel mai bizar eveniment a avut loc in anul 1978, atunci cand a avut loc, practic, singurul razboi din istoria Sealand. Cu o populatie de cateva zeci de persoane, si cu un guvern propriu, Sealand s-a vazut in fata unei situatii cel putin neobisnuite. Alexander Achenbach, cel autointitulat prim-ministru al Sealand, alaturi de mai multi "cetateni"sealandezi, au incercat sa ocupe fortul uzand de forta armelor si chiar l-au luat ostatic pe fiul lui Bates.
A fost nevoie de o riposta armata a lui Bates si a acolitilor sai care au atacat, la randul lor, fortul cu ajutorul mai multor elicoptere. Beligerantii au fost capturati si inchisi, fiind considerati prizonieri de razboi. Acestia au fost eliberati, insa, dupa cateva zile, mai putin Alexander Achenbach, cel care detinea pasaport de Sealand si care, drept urmare, a fost acuzat de tradare fata de propria tara. Cum Marea Britanie nu a singhisit sa dea ascultare familiei "prim-ministrului" rapit, a fost nevoie ca Germania sa trimita un alt diplomat care sa negocieze eliberarea acestuia. De atunci, presedintele Sealand a devenit mult mai atent cu cei carora le acorda cetatenie si cu navele care ii incalca "teritoriul". Un incident nedorit a avut loc in anul 1990, atunci cand o nava britanica a fost intampinata cu focuri de arma pentru "invadarea apelor teritoriale ale Sealand-ului".
Republica Molossia
Suprafata: 58 de Km patrati
Populatie: 3 locuitori
Liderr: Presedintele Kevin Baugh
Inedita republica Molossia a fost constituita, initial, din locuinta din statul Nevada a americanului Kevin Baugh, precum si din cele doua gradini, din fata si din spatele casei acestuia. Ulterior, teritoriul tarii s-a marit considerabil cu doua proprietati, una in statul Pennsylvania si una in California. Barbatul s-a autodeclarat presedinte, intreaga populatie a tarii fiind alcatuita din sotia si copilul neobisnuitului lider. Baugh a adoptat tinuta unui dictator sud-american, afisandu-se de fiecare data in costum militar si purtand decoratii si ochelari de soare. Intervievat cu privire la microstatul pe care il conduce, acesta a afirmat ca este vorba de un "hobby dus pana in panzele albe". Mai nou, Baugh a revendicat o parte din Oceanului Pacific si o suprafata uriasa, de circa 80.000 de kilometri patrati, pe planeta Venus. Kevin Baugh continua sa plateasca taxe Statelor Unite ale Americii asa cum o face orice alt cetatean al acestei tari. Diferenta dintre Kevin Baugh si restul americanilor este ca, oficial, taxele pe care acesta le achita sunt numite "ajutor strain oferit SUA". Bizareriile nu se opresc, insa, aici. Presedintele Molossiei a interzis prin lege ca pe teritoriul tarii sale sa fie introduse: arme, morse, anumite specii de pesti (in special somnul), ceapa (si toate legumele asemanatoare cepei), si absolut orice provine din statul Texas... mai putin starul pop, Kelly Clarkson.
Principatul Hutt RiverSuprafata: 75 de Km patrati
Populatie: 20 de locuitori (acestora adaugandu-li-se circa 18.000 de cetateni din diaspora)
Lider: Inaltimea sa Regala Printul Leonard I
Principatul Hutt River a luat nastere in anul 1970 si a fost fondat de un fermier australian pe nume Leonard Casley. Microstatul a aparut pe harta lumii ca urmare a unui conflict legal izbucnit intre cinci familii de fermieri din regiunea Hutt River si guvernul australian. Motivul? Cantitatea de grau pe care fermierii aveau voie sa o vanda conform unei legi nou instituite. In fapt, productia obtinuta de cele cinci familii depasea chiar de 1000 de ori cantitatea pe care acestea aveau voie sa o comercializeze, situatie care nu s-a remediat in ciuda sutelor de reclamatii si de scrisori trimise catre oficialitatile australiene. Astfel, Leonard Casley, cel numit de guvernatorul regiunii drept "Administrator al provinciei Hutt River", si-a schimbat titulatura in "Inaltimea sa Regala Printul Leonard I". Care a fost motivul acestei schimbari neasteptate? Nu, nu este vorba de nebunie. Leonard a descoperit o lege straveche neabrogata ce sustine ca orice cetatean care intra in conflict cu un membru al unei familii regale poate fi acuzat imediat de tradare. Acesta a fost si motivul pentru care nimeni nu i s-a putut opune atunci cand a cerut ca ferma sa si cele inconjuratoare sa fie declarate drept o natiune de sine statatoare. Drept represalii, guvernul australian a cerut postei din aceasta tara sa nu mai permita "cetatenilor din Hutt River" sa primeasca sau sa trimita scrisori, exceptie facand somatiile de plata a taxelor. Casley a declarat, atunci, razboi Australiei si... a castigat. Aflata in fata unei asemenea situatii nemaintalnite, Australia a redat dreptul fermierilor de a folosi serviciile postei si a renuntat la a mai le solicita taxe.
Regatul Altei LumiSuprafata: 0,02 Km patrati
Populatia: oscilanta
Lider: Majestatea sa Regala, regina Patricia I
Ca sa intelegeti cat de bizar poate fi acest micro-stat, trebuie sa va imaginati o tara in care absolut toti cetatenii sunt sado-masochisti. De ce? Pentru ca tocmai acest lucru este si Regatul Altei Lumi. Infiintat la dorinta expresa a membrilor unui club sado-maso din Cehia, Regatul Altei Lumi nu este alcatuit decat din cateva cladiri si terenuri adiacente, un spatiu extrem de mic, dar care abunda in camere de tortura. Regatul este, de fapt, o matriarhie, ceea ce inseamna ca doar femeile pot ocupa posturi de conducere, pe mai multe niveluri nobiliare. Principalul scop al "reginei" si al supuselor sale este acela de "a aduce cat mai multe creaturi masculine sub stapanirea nelimitata a reginei si de a castiga cat mai multe teritorii posibile". Evident, exista si clase sociale din care fac parte barbatii, cea mai numeroasa si, totodata, cea mai de jos, este cea a sclavilor. Aici, barbatii au un stat identic cu "cel al unui animal de la ferma". Regatul Altei Lumi e emis deja pasapoarte proprii, o moneda proprie, detine un drapel si un imn cat se poate de original si, evident, o forta numeroasa de politie, alcatuita exclusiv din femei.
WavelandSuprafata: 784 Km patrati
Populatie: 0
Lider: Greenpeace
Waveland, sau Rockall, nu este altceva decat o formatiune insulara stancoasa, nelocuita, aflata in apropierea Marii Britanii iar drepturile asupra sa sunt disputate, in prezent, de Anglia, Islanda, Irlanda si Danemarca. Si totusi, in anul 1997, mai multi ecologisti din organizatia de profil Greenpeace au ocupat insula si au declarat-o stat suveran, in semn de protest fata de exploatarile petroliere din zona. Cum Marea Britanie deja pretindea ca insula ii apartine de drept, si cum Greenpeace are o larga libertate de miscare in aceasta tara, guvernul britanic nu s-a aratat deloc deranjat de actiunea Greenpeace si, pur si simplu, a ignorat-o. Protestele au durat circa 2 ani, pana in anul 1999, an in care fondurile necesare acestora au fost stopate. In prezent, tot ceea ce a mai ramas in Waveland nu este decat un far ecologic menit sa avertizeze vasele de prezenta stancii.
Marele Ducat de Westarctica
Suprafata: 1.610.000 km patrati
Populatie: 0, in cea mai mare parte
Lider: Marele duce de Westarctica
Westarctica este o regiune salbatica din partea de vest a Antarcticii, regiune nerevendicata de catre niciun stat pana in anul 2001, an in care un cetatean american, Travis McHenry, a gasit o portita legislativa care ii permitea revendicarea teritoriul pentru sine. Conform Tratatul International Antarctic revendicarea unor teritorii din vestul Antarcticii era strict prohibita pentru orice stat al lumii. Tratatul nu prevedea, insa, o atare interdictie si pentru persoanele fizice, astfel ca McHenry s-a autoproclamat conducator al Westarcticii si a declarat aceasta zona drept tara independenta si suverana. Asa cum conducatorii altor microstate nou infiintate obisnuiesc sa procedeze, si McHenry a trimis scrisori oficiale catre guvernle lumii prin care anunta nasterea tarii sale. Evident, absolut nicio tara din lume nu i-a luat in serios scrisorile alegand, mai degraba, sa il ignore pe excentricul american. Chiar daca Antarctica nu are o populatie umana nativa, cateva statii de cercetare internationale sunt amplasate pe teritoriul continentului sudic, iar microstatul a inceput deja sa emita monede si marci postale proprii, care pot fi achizitionate de catre colectionari. In anul 2005, McHenry a incercat sa anexe si insulele Balleny si Petru I, actiune soldata cu un esec deoarece acestea apartineau deja Noii Zeelande, respectiv Norvegiei.
CelestiaEvident ca in cazul de fata nu avem de a face cu un micro-stat ci, mai degraba, cu un mega-stat, atata vreme cat teritoriul sau cuprinde absolut toate imensitatea Universului. In anul 1949, un alt american excentric, James Thomas Mangan, a cerut dreptul de proprietate asupra intregului Cosmos, singura exceptie fiind Terra. Scopul sau, privit mai indeaproape, nu mai pare, insa, atat de nebunesc pe cat pare la prima vedere. Mangan a sustinut ca, de fapt, proprietara Universului este intreaga umanitate, el nefiind altceva decat un reprezentat al acesteia. Mai mult, ideea care a animat demersul americanului a fost aceea de a stopa marile puteri ale lumii dintr-un posibil conflict ce ar avea ca tinta spatiul cosmic. Ideea Celestiei se pare, totusi, ca a murit odata cu fondatorul ei. Cu toate acestea, ineditul stat a primit o onoare unica in istoria natiunilor de acest gen, aceea de a ii fi arborat drapelul, in anul 1958, pe cladirea Natiunilor Unite din New York, alaturi de cele ale tuturor tarilor membre ONU.
Rose IslandRose Island a fost, poate, microstatul cu cea mai scurta existenta din istorie si, in acelasi timp, cel cu un sfarsit cat se poate de tragic. Ideea micro-statului i-a venit unui inginer italian care si-a construit o platforma marina in apropiere de coasta orasului Rimini, platforma pe care intentiona sa o transforme intr-o destinatie turistica. In acest scop, Giorgio Costa a achizitionat mai multe ambarcatiuni cu care sa transporte turistii, a construit un restaurant, un bar de noapte si un magazin de suveniruri. Un an mai tarziu de la finalizarea lucrarilor, in 1968, Rosa a declarat independenta platformei fata de statul italian si s-a autoproclamat presedinte al statului Rose Island. Se pare ca autoritatile de la Roma nu au fost prea incantat de idee si nici nu au raspuns in modul in care guvernele lumii aleg sa trateze astfeld e intiative (mai precis, sa ignore total liderii micro-statelor). Mai mult, autoritatile italiene au vazut in gestul lui Rosa o incercare de a castiga bani din turism si, in acelasi timp, de a nu plati niciun fel de taxe fata de Italia. A fost nevoie de doar patru carabinieri si un reprezentant al fiscului pentru a prelua controlul ineditului stat. Apoi, platforma a fost, pur si simplu, aruncata in aer cu ajutorul catorva reprezentanti ai armatei. Astfel a disparut din istorie efemera natiune Rose Island.
Operatiunea AtlantidaOperatiunea Atlantida a fost un proiect indraznet pus la punct de catre americanul Werner Stiefel, in anul 1971, proiect prin care se prevedea crearea unei insule artificiale in apropiere de Caraibe si care sa fie populata de o comunitate libera, neaflata sub controlul vreunui guvern. Poate parea o utopie, dar este si cert ca Stiefel si cativa apropiati ai sai au crezut cu tarie in reusita ei. Evident, ca orice utopie, Operatiunea Atlantida s-a dovedit irealizabila... Nu atat din motive sociale, cat din capriciile sortii. Odata lansat la apa, vasul care trebuia sa ii poarte in larg pe primii locuitori din Noua Atlantida, acesta s-a impotmolit serios in noroiul de la Raul Hudson. Scos cu greu din stransoarea naturii, acelasi vas a fost pe punctul de a se rasturna in apropiere de New York pentru ca, in apropiere de Carolina de Sud, sa isi piarda axul elicei. Intr-un final, vasul a ancorat in Bahamas pentru reparatii, dar a fost scufundat in timpul unui uragan care a izbucnit la scurta vreme dupa ce "atlantii" au pus piciorul pe tarm. Odata cu vasul, s-a scufundat definitiv si ideea unei noi Atlantide. Cine mai poate spune ca istoria nu se repeta?
Regatul TalossaVisul de a avea un propriu regat pe care sa il conduca asemenea monarhilor medievali s-a nascut in mintea unui adolescent american, Robert Madison, inca de cand acesta abia implinise 14 ani. Zis si facut, Madison si-a proclamt propiul dormitor, din casa parintilor, drept regat independent dar, ceea ce parea o joaca a copilariei s-a dovedit a fi cu mult mai mult de cat atat. Pe masura ce a avansat in varsta, Robert Madison nu s-a oprit din initiativa sa si, ca orice lider intreprinzator, a "acaparat" noi si noi teritorii. Astfel, Regatul Talossa a ajuns sa "cuprinda" o parte importanta din statul american Milwaukee si doua insule, una in Antarctica si una in Franta. Va intrebati probabil cine a ascultat un excentric precum Madison. Ei bine, ziaristii de la The New York Times si de la revista Wired i-au acordat spatii largi in cadrul publicatiilor lor, sporindu-i celebritatea. Apoi, de pe site-ul web al regatului, cererile de cetatenie au inceput sa parvina pe mailul regelui Robert. A fost doar un foc de paie, pentru ca, la scurt timp, majoritatea "cetatenilor" din Tolossa s-au declarat nemultumiti de modul in care regele lor a ales sa ii conduca, sustinand ca acesta a devenit, pur si simplu, intolerabil. Drept urmare, aproximativ 20 dintre acestia au renuntat la cetatenie tolossiana si si-au creat propriul micro-stat, intitulat sugestiv Republica Tolossa. Cel mai nou lider al republicii a fost ales in anul 2007, John Wolley, si se pare ca intentiile sale de a transforma intregul regat intr-o republica sunt cat se poate de serioase.
Sursa:
Weird
0 comments
Trimiteți un comentariu Trimiteți un comentariu